Flashromania USR susține că PSD a votat în Senat, alături de AUR și SOS, avizarea favorabilă a unui proiect care ar abroga legile antifasciste din România.
USR acuză PSD că a votat, alături de AUR, SOS și PACE, avizarea favorabilă a unui proiect de lege care propune abrogarea mai multor acte normative ce interzic organizațiile, simbolurile și propaganda cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Votul a avut loc în Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, într-o zi cu semnificație politică aparte, în care Parlamentul României a marcat Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel.
Potrivit informațiilor publicate de Digi24, proiectul de lege a primit aviz favorabil în Comisia pentru Drepturile Omului, iar USR susține că acest rezultat a fost posibil inclusiv prin voturile reprezentanților PSD, alături de cele ale AUR și SOS. Formațiunea condusă de Dominic Fritz a calificat momentul drept unul grav pentru democrația românească, acuzând social-democrații că au susținut, în comisie, un demers care ar putea slăbi cadrul legal de combatere a extremismului, antisemitismului și cultului criminalilor de război.
Proiectul contestat propune abrogarea mai multor legi și ordonanțe care sancționează manifestările fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Este vorba despre Legea nr. 107/2006, OUG nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025. Aceste acte normative au în comun faptul că interzic și pedepsesc organizațiile și simbolurile cu caracter extremist, propaganda legionară și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau crime împotriva umanității.
Inițiatorii proiectului susțin, în expunerea de motive, că demersul ar fi necesar pentru protejarea libertății de exprimare, a libertății de conștiință și a libertății de asociere. Ei invocă existența unor reglementări pe care le consideră excesiv de restrictive și care, în opinia lor, ar fi generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică. Argumentul libertății de exprimare este însă contestat de adversarii proiectului, care susțin că dreptul la exprimare nu poate fi folosit pentru a justifica propaganda extremistă, antisemită sau xenofobă.
Proiectul de lege a fost semnat de 42 de parlamentari din AUR, SOS, POT, grupul PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați, fiind depus la Senat pe 23 martie. Printre semnatarii demersului se află și președinta POT, Anamaria Gavrilă. În procedura parlamentară, inițiativa a ajuns la Comisia pentru Drepturile Omului și la Comisia Juridică pentru avize, urmând ca ulterior să fie transmisă plenului Senatului pentru vot. Consiliul Economic și Social a emis deja un aviz negativ.
USR afirmă că PSD a votat „cot la cot” cu AUR, SOS și PACE pentru avizarea favorabilă a proiectului. În comunicatul transmis public, partidul a susținut că este vorba despre o încercare de abrogare a legii antifasciste din România, adică a cadrului legal care interzice organizațiile fasciste, simbolurile legionare, glorificarea criminalilor de război și antisemitismul. Formațiunea consideră că votul reprezintă o contradicție majoră față de discursurile oficiale despre combaterea antisemitismului și protejarea memoriei istorice.
Momentul este cu atât mai sensibil cu cât, în aceeași zi, Parlamentul a celebrat Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel. La eveniment a fost prezent ministrul Justiției din Israel, iar liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit în plen despre angajamentul ferm al României de a combate antisemitismul și de a nu permite repetarea unor episoade întunecate ale istoriei. USR a folosit această suprapunere pentru a acuza PSD de dublu discurs politic.
Miza proiectului depășește o dispută punctuală între partide. Legile vizate de inițiativă au fost adoptate pentru a crea un cadru legal de prevenire și sancționare a extremismului, a negării Holocaustului, a propagandei legionare și a glorificării persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității. O eventuală abrogare a acestor acte normative ar putea modifica semnificativ instrumentele prin care statul combate discursul extremist și simbolistica asociată mișcărilor fasciste sau legionare.
Discuția despre limitele libertății de exprimare rămâne centrală în această dezbatere. Inițiatorii proiectului invocă drepturi fundamentale, însă jurisprudența instanțelor arată că libertatea de exprimare nu este absolută. Digi24 amintește de un dosar în care un simpatizant legionar, apropiat de Călin Georgescu, a fost condamnat la un an de închisoare pentru incitare la ură împotriva evreilor și propagandă legionară pe rețelele de socializare. În motivare, judecătorii au subliniat că discursul de ură poate încălca dreptul la demnitate al altor cetățeni și poate justifica intervenția statului.
Din perspectivă politică, votul din comisie poate tensiona suplimentar relațiile dintre PSD și USR, într-un moment în care scena politică este deja marcată de negocieri privind viitorul guvern și de acuzații reciproce între partide. USR încearcă să se poziționeze ferm împotriva oricărei relativizări a legislației antifasciste, în timp ce PSD este pus în situația de a explica votul dat de reprezentanții săi în comisie.
Este important de precizat că avizul favorabil din comisie nu înseamnă adoptarea proiectului. Inițiativa legislativă trebuie să parcurgă în continuare procedura parlamentară, să primească avizele necesare și să ajungă la vot în plenul Senatului. Abia ulterior, în funcție de parcursul legislativ, proiectul ar putea merge mai departe în Camera Deputaților sau ar putea fi respins. Totuși, avizul favorabil reprezintă un semnal politic relevant, deoarece arată existența unui sprijin parlamentar preliminar pentru dezbaterea proiectului.
Controversa readuce în prim-plan raportarea partidelor la extremism, antisemitism și memoria istorică. România are obligații interne și internaționale privind combaterea negării Holocaustului și a manifestărilor fasciste sau legionare, iar orice modificare a legislației în acest domeniu este urmărită atent de societatea civilă, organizațiile evreiești, partenerii externi și instituțiile europene.
În final, disputa dintre USR și PSD privind proiectul de abrogare a legilor antifasciste devine un test politic pentru partidele parlamentare. Dincolo de argumentele invocate de inițiatori în numele libertății de exprimare, rămâne întrebarea dacă România este dispusă să slăbească legislația prin care sancționează propaganda extremistă și glorificarea criminalilor de război. Votul final din Parlament va arăta dacă avizul favorabil din comisie a fost un episod izolat sau începutul unei confruntări legislative majore pe tema combaterii extremismului.
