Flashromania 
PNL își alege noua conducere la Congresul extraordinar de la Romexpo, unde Ilie Bolojan candidează singur cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”.
PNL organizează Congres extraordinar la Romexpo. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia partidului, după retragerea lui Adrian Veștea.
Partidul Național Liberal organizează duminică, la Romexpo, Congresul extraordinar în cadrul căruia urmează să fie aleasă noua conducere a partidului și să fie modificate prevederi importante din Statut. La reuniune sunt așteptați aproximativ 2.500 de delegați din toată țara.
Congresul are loc într-un context politic tensionat, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, fără consultarea sau informarea prealabilă a conducerii PNL, potrivit pozițiilor exprimate de liberali. Decizia a declanșat o criză internă majoră, în condițiile în care Veștea a refuzat să își depună mandatul, deși partidul i-a cerut acest lucru.
Singurul candidat la funcția de președinte al PNL este Ilie Bolojan, actualul lider al formațiunii. Acesta a depus moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, singura înscrisă până la termenul-limită. Prin această moțiune, Bolojan susține că PNL are nevoie de modernizare, dar și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea politică de-a lungul timpului.
„Candidez cu moțiunea «Modernizare cu Rădăcini», alături de o echipă care crede în nevoia de reformă, de profesionalism și de responsabilitate în politică. PNL are nevoie de modernizare, dar și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea de-a lungul timpului”, a transmis Ilie Bolojan.
Liderul liberal a afirmat că obiectivul său este construirea unui partid mai deschis, mai credibil și mai conectat la așteptările românilor. Bolojan a subliniat că își asumă, alături de echipa propusă, reconstrucția încrederii în PNL și stabilirea unei direcții clare pentru perioada următoare.
Echipa propusă de Ilie Bolojan
Moțiunea lui Ilie Bolojan include și echipa cu care acesta vrea să conducă PNL după Congres. Pentru funcția de prim-vicepreședinte este propus Dan Motreanu, iar pentru funcția de secretar general, Robert Sighiartău.
Lista vicepreședinților propuși îi include pe Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
Prezența Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipa lui Bolojan atrage atenția, deoarece cei doi s-au înscris în PNL cu doar o zi înaintea Congresului. Oana Gheorghiu este cunoscută pentru activitatea din societatea civilă, în special prin Asociația Dăruiește Viață, iar Dragoș Pîslaru a fost ministru în Guvernul Cioloș, europarlamentar și lider în proiectele politice PLUS și REPER.
Dragoș Pîslaru și-a explicat intrarea în PNL prin nevoia de reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curaj politic. Acesta a transmis că reformele majore nu pot fi realizate individual, ci au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă.
La rândul său, Oana Gheorghiu a afirmat că nu și-a dorit o funcție publică, însă situația politică actuală a determinat-o să accepte propunerea lui Ilie Bolojan. Ea a transmis că susține modernizarea României, oprirea risipei și eliminarea privilegiilor.
Modificări importante la Statutul PNL
La Congresul extraordinar urmează să fie modificate mai multe prevederi din Statutul PNL. Una dintre principalele schimbări este crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere și desființarea BEX, considerată de conducerea partidului o structură nefuncțională.
Noile prevederi includ revenirea la formula de alegere a conducerii pe bază de moțiuni. Astfel, votul pentru o moțiune va însemna și votul pentru echipa care o susține. Echipa câștigătoare va da președintele partidului, prim-vicepreședintele, secretarul general și vicepreședinții.
O altă modificare importantă este reducerea numărului de prim-vicepreședinți ai PNL de la patru la unul singur. De asemenea, va fi creată Comisia Națională pentru Litigii, care va avea atribuții în judecarea disputelor rezultate din sancțiunile aplicate membrilor de partid.
PNL susține că modificările au rolul de a clarifica procedurile interne de sancționare și de a eficientiza conducerea partidului. Criticii acestor schimbări, în special susținătorii lui Adrian Veștea, acuză însă conducerea că urmărește consolidarea controlului intern și eliminarea vocilor divergente.
Ciprian Ciucu nu candidează pentru prim-vicepreședinte
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei și unul dintre liderii liberali apropiați de Ilie Bolojan, a anunțat că nu va candida pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL. Acesta a precizat că i s-a propus să intre în cursă și că ar fi beneficiat de o susținere largă, însă a refuzat din cauza situației sale juridice.
Ciucu a fost plasat sub control judiciar de procurorii DNA într-un dosar de luare de mită, pentru fapte care ar fi avut loc în perioada în care era primar al Sectorului 6. Procurorii susțin că acesta ar fi primit foloase necuvenite, constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, de la doi oameni de afaceri implicați într-un proiect imobiliar.
Primarul general al Capitalei respinge acuzațiile și susține că nu a luat niciun ban și nu a condiționat emiterea unor documentații de urbanism de primirea unor foloase. El a afirmat că anumite persoane s-ar fi folosit de numele său în campania electorală.
Ciprian Ciucu a transmis că nu dorește să își pună colegii în situația de a avea un prim-vicepreședinte urmărit penal. El a afirmat că PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și că, în acest moment, partidul are nevoie de avantaj moral.
Adrian Veștea s-a retras din cursa internă
Adrian Veștea, premierul desemnat, a anunțat inițial că intenționează să candideze la șefia PNL și a cerut amânarea Congresului pentru 28 iunie. Ulterior, acesta a revenit asupra deciziei și a transmis că nu va depune moțiune, considerând Congresul nestatutar și nelegal.
Veștea a susținut că refuzul de a prelungi cu o săptămână termenul pentru Congres este profund anormal și a acuzat conducerea PNL că urmărește blocarea învestirii Guvernului său. El a afirmat că nu va gira prin candidatură ceea ce a numit „un simulacru democratic”.
Premierul desemnat a precizat că ia în calcul toate demersurile de contestare statutară și legală a Congresului. Tabăra sa a depus la Tribunalul Ilfov cereri prin care solicită suspendarea deciziilor conducerii PNL privind convocarea Consiliului Național și a Congresului.
Susținătorii lui Veștea au inițiat și o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând daune morale. Potrivit unor surse liberale, suma totală solicitată ar ajunge la 4 milioane de lei.
Veștea beneficiază de susținerea a cel puțin 16 liberali, printre care și Cătălin Predoiu, care și-a dat demisia din funcția de prim-vicepreședinte al PNL. Această grupare contestă linia oficială a conducerii partidului și critică modul în care a fost organizat Congresul.
Criza Guvernului Veștea rămâne nerezolvată
În paralel cu tensiunile din PNL, situația Guvernului Veștea rămâne incertă. Premierul desemnat a finalizat programul de guvernare, un document de 68 de pagini pentru perioada 2026–2028, în care sunt menționate priorități precum programele SAFE, PNRR, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale.
Veștea a transmis că dorește să continue măsurile bune începute până acum și să evalueze onest fiecare decizie adoptată anterior. Totuși, lista miniștrilor nu a fost încă definitivată și depusă în Parlament.
Premierul desemnat a anunțat că își dorește ca Alexandru Nazare să continue la Ministerul Finanțelor. De asemenea, a publicat o fotografie alături de Luca Niculescu, despre care a spus că ar urma să fie viitor ministru de Externe în Guvernul său.
Învestirea Guvernului Veștea este însă incertă. PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor susține Cabinetul. Liderii AUR au transmis, la rândul lor, că nu vor vota Guvernul. PSD încă analizează dacă intră sau nu la guvernare, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a anunțat că o decizie ar putea fi luată după consultări interne.
Miza Congresului PNL
Congresul extraordinar al PNL are o miză majoră pentru viitorul partidului. Liberalii trebuie să își aleagă noua conducere, să valideze modificările statutare și să clarifice poziția față de Adrian Veștea și Guvernul pe care acesta încearcă să îl formeze.
O eventuală decizie privind excluderea lui Veștea și a altor membri PNL care ar putea face parte din Executivul său ar urma să fie luată de noul Birou Permanent Național ales la Congres. Acest lucru poate accentua ruptura dintre taberele liberale sau, dimpotrivă, poate marca începutul unei noi etape de disciplină internă.
Pentru Ilie Bolojan, Congresul este momentul în care își poate consolida controlul asupra partidului și poate impune o nouă direcție politică. Moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” propune o combinație între reformă, profesionalism, responsabilitate și păstrarea valorilor tradiționale ale PNL.
Pentru Adrian Veștea și susținătorii săi, Congresul este privit ca o accelerare forțată a schimbării conducerii, într-un moment în care premierul desemnat încearcă să obțină votul de învestire în Parlament. Conflictul dintre cele două tabere rămâne unul dintre cele mai importante episoade recente din politica românească.
În concluzie, Congresul extraordinar al PNL are loc duminică, la Romexpo, cu participarea a 2.500 de delegați. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia partidului, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, după ce Adrian Veștea a renunțat să mai candideze și a contestat legalitatea reuniunii. Congresul va modifica Statutul PNL, va alege noua conducere și va stabili raportul de forțe într-un partid aflat într-o criză internă profundă.
