Flashromania Șeful DSU este vizat într-un dosar privind un elicopter SMURD, în timp ce el respinge acuzațiile și vorbește despre o campanie de discreditare.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, este vizat într-un dosar penal instrumentat de Parchetul Militar, fiind pus sub urmărire penală alături de alte 16 persoane, într-o anchetă ce vizează presupuse fapte de contrabandă legate de un elicopter SMURD. Cazul a generat reacții puternice în spațiul public, în special după ce Arafat a respins categoric acuzațiile și a acuzat existența unei campanii de discreditare la adresa sa.
Potrivit informațiilor oficiale transmise de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, ancheta vizează modul în care a fost realizată înlocuirea unui elicopter SMURD distrus într-un accident produs în urmă cu aproximativ un deceniu, în Republica Moldova, incident soldat cu pierderea a patru vieți omenești.
Procurorii susțin că, în urma acordului dintre Inspectoratul General de Aviație (IGAv) și societatea de asigurare, despăgubirea nu a fost realizată prin plata sumei asigurate, ci prin furnizarea unui alt elicopter, într-o configurație similară. Aeronava ar fi fost preluată dintr-un teritoriu aflat în afara spațiului fiscal al Uniunii Europene și introdusă în România fără respectarea procedurilor vamale obligatorii.
Conform anchetatorilor, această situație ar fi generat un prejudiciu la bugetul de stat în valoare de aproximativ 4,4 milioane de lei (aproape un milion de euro), reprezentând TVA neplătită la importul aeronavei. În acest context, procurorii investighează posibile infracțiuni de contrabandă, în diverse forme – coautorat, complicitate și instigare.
Deși comunicatul oficial nu menționează numele persoanelor implicate, surse media au indicat că Raed Arafat se află printre cei vizați de anchetă. Acesta a fost audiat marți la Parchetul Militar, iar ulterior a transmis o reacție publică fermă.
Arafat a respins acuzațiile, afirmând că nu există „niciun fel de elemente concrete” care să indice implicarea sa în fapte de natură penală. El a subliniat că includerea sa în dosar este „forțată și artificială”, sugerând că ancheta ar depăși cadrul strict juridic și ar avea conotații de natură personală sau politică.
„Persistența acestor investigații, în absența unor indicii reale și verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia lor”, a declarat șeful DSU, într-un mesaj public.
Într-o intervenție video, Arafat a mers mai departe, calificând acuzațiile drept „aproape hilare” și subliniind că nu a facilitat niciodată contrabandă, cu atât mai puțin în cazul unor aeronave aparținând statului român.
„Nu am visat că o să fiu acuzat de contrabandă cu elicoptere ale statului. Este o situație absurdă”, a afirmat acesta, insistând asupra faptului că nu a avut nicio implicare directă în procedurile tehnice sau administrative privind importul aeronavei.
Șeful DSU a oferit și explicații privind contextul deciziei de înlocuire a elicopterului distrus. Potrivit acestuia, varianta acceptată de autorități a fost cea a furnizării unei aeronave similare de către asigurator, întrucât suma asigurată nu ar fi permis achiziționarea uneia noi prin proceduri standard.
Arafat a susținut că Inspectoratul General de Aviație a acționat în baza informațiilor disponibile la acel moment, considerând că nu este necesară plata taxelor vamale. De asemenea, el a ridicat întrebări legate de lipsa intervenției autorităților fiscale, sugerând că, dacă ar fi existat o obligație de plată, aceasta ar fi trebuit să fie semnalată și impusă de instituțiile competente.
În același timp, Arafat a menționat că dosarul a fost inițial instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), însă componenta de corupție a fost eliminată, nefiind identificate fapte de luare de mită sau abuz în serviciu. Ulterior, dosarul a fost transferat Parchetului Militar, unde este analizat din perspectiva infracțiunii de contrabandă.
Șeful DSU a mai subliniat că aceste acuzații au un impact direct asupra reputației sale și pot afecta încrederea publicului în sistemul de intervenție în situații de urgență. El a avertizat că astfel de situații pot avea consecințe indirecte asupra funcționării instituțiilor și asupra percepției generale privind capacitatea de reacție a statului în momente critice.
„Într-un domeniu în care încrederea este esențială, asemenea acuzații pot avea efecte mult dincolo de planul personal”, a precizat Arafat.
În concluzie, cazul ridică semne de întrebare atât asupra procedurilor administrative utilizate în gestionarea unor situații complexe, cât și asupra modului în care sunt instrumentate astfel de anchete. Deznodământul dosarului va depinde de clarificarea tuturor aspectelor juridice și tehnice implicate, iar opinia publică urmărește cu atenție evoluțiile acestui caz sensibil.
