Stanciu Eduard 
Liderul PSD susține că un scrutin anticipat ar putea avea loc spre finalul toamnei, dacă partidele nu reușesc să formeze o majoritate pentru învestirea noului Guvern.
Sorin Grindeanu afirmă că alegerile anticipate nu pot fi excluse după eșecul negocierilor de la Cotroceni, deși consideră că scenariul ar prelungi instabilitatea.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate a devenit un scenariu care nu mai poate fi exclus, după ce noua rundă de negocieri de la Palatul Cotroceni s-a încheiat fără un acord pentru formarea unei majorități. Liderul social-democrat a precizat însă că nu consideră această variantă drept cea mai bună soluție pentru România.
Potrivit lui Grindeanu, un eventual scrutin nu ar putea fi organizat imediat, ci cel mai devreme spre finalul toamnei. Declanșarea alegerilor anticipate presupune parcurgerea unei proceduri constituționale complicate, care include respingerea succesivă a unor propuneri de guvern și îndeplinirea condițiilor necesare pentru dizolvarea Parlamentului.
„Este un scenariu pe care nu poți să îl excluși”, a declarat liderul PSD. El a avertizat că o asemenea evoluție ar menține scena politică și economia într-o stare prelungită de incertitudine, dar a transmis că social-democrații nu se tem să intre într-o nouă competiție electorală.
Declarația a fost făcută după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR. Discuțiile au durat aproape două ore, însă participanții au plecat inițial fără să anunțe o soluție pentru deblocarea crizei guvernamentale. Principalele formațiuni continuă să aibă poziții incompatibile privind numele premierului și componența viitoarei majorități.
Grindeanu a acuzat conducerea PNL și, în special, pe Ilie Bolojan că ar fi blocat încercările de compromis. Liderul PSD a invocat inclusiv schimbarea poziției liberalilor față de varianta unui guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac și hotărârile interne prin care PNL a exclus refacerea unei majorități cu social-democrații.
PSD intenționează să răspundă printr-o poziție similară. Grindeanu a afirmat că, dacă PNL și USR refuză public orice majoritate împreună cu social-democrații, PSD va aplica principiul reciprocității și nu va mai acorda automat voturi în Parlament pentru proiectele susținute de aceste formațiuni.
Liderul social-democrat a respins ideea ca PSD să fie exclus de la guvernare, dar solicitat ulterior pentru adoptarea unor proiecte importante. El a susținut că partidul său nu va accepta să fie tratat drept „sac de box”, în timp ce voturile parlamentarilor săi sunt necesare pentru legile privind PNRR, programul european SAFE sau alte decizii majore.
Președintele Nicușor Dan recunoscuse anterior că alegerile anticipate reprezintă o posibilitate, dar subliniase că România nu se află încă într-un asemenea calendar. Șeful statului a avertizat și că un nou scrutin ar putea produce o configurație parlamentară asemănătoare, fără să rezolve automat conflictul dintre partide.
Organizarea anticipatelor nu depinde exclusiv de voința unui singur partid. Constituția permite dizolvarea Parlamentului numai în anumite condiții, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termenul prevăzut.
Până la îndeplinirea acestor condiții, președintele și partidele pot continua consultările, pot negocia un guvern minoritar sau pot conveni asupra unei formule de rotație. Nicușor Dan le-a cerut liderilor să se întâlnească periodic până când identifică o majoritate funcțională.
Declarația lui Sorin Grindeanu amplifică presiunea asupra PNL, USR și UDMR, dar și asupra președintelui. În lipsa unui compromis rapid, discuția despre alegerile anticipate riscă să treacă de la o amenințare politică la un scenariu luat în calcul în mod real.
