Profesorii ar urma să utilizeze criterii comune și trei niveluri de performanță. Notele și calificativele nu vor fi eliminate din sistemul de învățământ.
Ministerul Educației propune standarde naționale pentru evaluarea elevilor din ciclul primar și gimnazial, cu niveluri de bază, consolidat și avansat.
Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind aprobarea primelor standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Documentele urmăresc să introducă criterii comune pentru aprecierea performanțelor elevilor.
Standardele descriu ce trebuie să știe și ce trebuie să poată face un elev pentru fiecare competență specifică prevăzută în programa școlară. Performanța este împărțită în trei niveluri: de bază, consolidat și avansat.
Noile criterii nu vor elimina notele și calificativele. Ministerul precizează că sistemul actual de notare va fi păstrat, dar profesorii vor avea un instrument prin care rezultatele acordate pot fi justificate mai clar, obiectiv și transparent.
În prezent, aceeași lucrare sau același nivel de cunoștințe poate fi apreciat diferit de la o școală la alta sau chiar de la un profesor la altul. Standardele urmăresc să reducă aceste diferențe prin stabilirea unor așteptări comune la nivel național.
Nivelul de bază va descrie competențele minime pe care elevul trebuie să le stăpânească. Nivelul consolidat va arăta o înțelegere mai sigură și capacitatea de utilizare a cunoștințelor, iar nivelul avansat va presupune aplicarea acestora în situații complexe.
Documentele acoperă disciplinele obligatorii din învățământul primar și gimnazial. Fiecare competență prevăzută în programa școlară va putea fi asociată unor descriptori care explică nivelul atins de elev.
Ministerul susține că reforma va ajuta profesorii să treacă de la o evaluare predominant comparativă la una bazată pe criterii. Elevul nu va mai fi apreciat numai în raport cu rezultatele colegilor, ci și în funcție de competențele pe care a reușit să le dezvolte.
Standardele sunt prezentate drept cea de-a treia componentă principală a Curriculumului Național, alături de planurile-cadru și programele școlare. Ele trebuie să asigure o legătură mai clară între ceea ce se predă, ceea ce învață elevul și modul în care este evaluat.
Noile reguli vor sta și la baza elaborării viitoarelor teste standardizate, a băncilor de itemi și a evaluărilor naționale. Scopul este ca subiectele și interpretarea rezultatelor să fie raportate la aceleași niveluri de performanță în toate școlile.
Profesorii vor putea utiliza descriptorii inclusiv pentru a le explica elevilor și părinților de ce a fost acordată o anumită notă. Astfel, feedbackul nu se va limita la un număr sau la un calificativ, ci va indica și competențele care trebuie îmbunătățite.
Proiectul nu schimbă automat modul de calcul al mediilor și nici nu introduce un nou tip de examen. Aplicarea efectivă va depinde de forma finală a ordinului, de perioada de implementare stabilită de Minister și de pregătirea cadrelor didactice.
Standardele au fost elaborate în cadrul proiectului RECRED, împreună cu documente metodologice privind descriptorii de performanță. Ministerul afirmă că acestea respectă Legea învățământului preuniversitar și noul Cadru de Referință al Curriculumului Național.
Proiectul se află în consultare publică, ceea ce înseamnă că poate fi modificat înainte de aprobare. Profesorii, părinții, organizațiile educaționale și alte persoane interesate pot transmite observații și propuneri argumentate timp de zece zile calendaristice.
Ministerul consideră că introducerea unui referențial național poate face evaluarea mai predictibilă și mai echitabilă. Efectele reale vor depinde însă de modul în care criteriile vor fi explicate și aplicate în fiecare clasă.
