Stanciu Eduard 
Prețurile au crescut cu 9,2% într-un an, de peste trei ori mai rapid decât media europeană. Serviciile și produsele nealimentare conduc topul scumpirilor.
România a înregistrat în iunie cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 9,2%, față de media comunitară de 2,9%, arată datele Eurostat.
România rămâne țara cu cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate vineri, 17 iulie 2026, de Eurostat. Indicatorul armonizat al prețurilor de consum a ajuns la 9,2% în luna iunie, de peste trei ori mai mare decât media de 2,9% calculată pentru întreaga Uniune Europeană.
Pe următoarele poziții s-au situat Lituania, cu o inflație de 5,4%, și Bulgaria. Cele mai mici rate au fost înregistrate în Suedia, de 1%, Cehia, de 1,1%, și Danemarca, de 1,8%. Diferența dintre România și celelalte state arată că presiunea asupra prețurilor interne rămâne mult mai puternică decât în restul blocului comunitar.
Inflația din România a scăzut totuși ușor față de luna mai, când indicatorul armonizat era de 9,7%. La nivelul Uniunii Europene, rata anuală s-a redus de la 3,3% la 2,9%, în timp ce inflația din zona euro a coborât de la 3,2% la 2,8%.
Datele Eurostat sunt calculate pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparații între statele membre. Institutul Național de Statistică utilizează și metodologia națională, care a indicat pentru România o inflație anuală de 10,4% în iunie, în scădere de la 10,9% în luna precedentă.
Diferența dintre cele două valori nu înseamnă că una dintre instituții a calculat greșit. Eurostat și INS folosesc coșuri de consum, ponderi și metode adaptate unor scopuri diferite: indicatorul european permite comparația directă între țări, iar indicele național urmărește evoluția prețurilor pentru consumatorii din România.
Potrivit datelor INS, serviciile au înregistrat cea mai puternică scumpire anuală, de aproximativ 13,7%. Produsele nealimentare s-au scumpit cu peste 12%, în timp ce alimentele au avut o creștere medie de aproximativ 5,8%.
În categoria produselor alimentare, cafeaua a rămas în fruntea scumpirilor, cu un avans anual de aproape 20%. Prețurile ouălor au crescut cu aproximativ 13,7%, iar laptele de vacă s-a scumpit cu peste 12%. Zahărul, produsele zaharoase și mierea au avut, de asemenea, creșteri importante.
Inflația ridicată afectează direct puterea de cumpărare, mai ales în cazul gospodăriilor care cheltuiesc o parte mare din venituri pentru alimente, energie, transport și servicii esențiale. Chiar dacă salariile cresc nominal, o parte din majorare este anulată atunci când prețurile avansează într-un ritm apropiat sau superior.
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza privind inflația de la sfârșitul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. BNR estimează o continuare a scăderii în a doua parte a anului, însă evoluția va depinde de prețurile energiei, situația internațională și stabilitatea politică și guvernamentală.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că inflația ar trebui să se reducă semnificativ în lunile următoare, deoarece vor dispărea treptat din calcul unele dintre creșterile de preț înregistrate anul trecut. Prognoza rămâne însă condiționată de conflictul din Orientul Mijlociu și de efectele acestuia asupra petrolului, gazelor și transporturilor.
Creșterea prețurilor influențează și politica monetară. O inflație persistentă poate determina BNR să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă, ceea ce afectează costul creditelor pentru populație, companii și stat.
Datele din iunie arată că România se îndepărtează lent de nivelurile maxime, dar diferența față de media europeană rămâne foarte mare. Reducerea durabilă a inflației va depinde nu doar de politica BNR, ci și de disciplina bugetară, evoluția cursului de schimb și capacitatea autorităților de a limita dezechilibrele economice.
