Stanciu Eduard 
Europarlamentarul PSD avertizează că întârzierile nu privesc doar reformele, ci și investițiile care trebuie finalizate. Legea salarizării rămâne unul dintre jaloanele incerte.
Victor Negrescu susține că România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro față de alocarea inițială a PNRR, din cauza proiectelor întârziate.
România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă suma este raportată la alocarea inițială a programului, avertizează europarlamentarul PSD Victor Negrescu.
Vicepreședintele Parlamentului European afirmă că dezbaterea publică se concentrează în principal asupra reformelor și legilor restante, în timp ce întârzierile în implementarea efectivă a proiectelor sunt discutate insuficient. Potrivit acestuia, investițiile care nu sunt finalizate la timp pot reduce sumele pe care România le va putea încasa.
Negrescu a amintit că alocarea inițială a României prin PNRR era de aproximativ 29 de miliarde de euro. După renegocierea planului și renunțarea la o parte dintre împrumuturi, valoarea programului a fost redusă la peste 20 de miliarde de euro.
Europarlamentarul susține că România a pierdut oportunitatea de a accesa aproximativ nouă miliarde de euro sub formă de împrumuturi și a suportat deja penalizări de aproximativ jumătate de miliard de euro. El estimează că diferența totală față de propunerea inițială poate depăși zece miliarde de euro.
Cifra prezentată de Victor Negrescu reprezintă o evaluare politică raportată la forma inițială a PNRR, nu un nou bilanț definitiv al Comisiei Europene privind fondurile deja pierdute. O parte din reducere provine din împrumuturi la care România a renunțat sau pe care nu le mai poate utiliza, iar o altă parte este legată de proiecte eliminate ori redimensionate.
În urma ultimelor negocieri cu Comisia Europeană, România a păstrat toate cele 13,6 miliarde de euro din componenta de granturi nerambursabile. Componenta de împrumut a fost redusă la aproximativ 6,64 miliarde de euro, după eliminarea unor investiții care nu mai puteau fi finalizate în termen.
Problema imediată nu este însă numai valoarea totală a planului, ci capacitatea instituțiilor de a încheia lucrările și de a demonstra îndeplinirea jaloanelor până la termenul-limită european.
Investițiile finanțate prin PNRR vizează autostrăzi, spitale, școli, creșe, renovarea energetică a clădirilor, digitalizarea administrației, dezvoltarea infrastructurii verzi și modernizarea serviciilor publice. Pentru a fi decontate, lucrările trebuie finalizate, recepționate și documentate conform regulilor europene.
Victor Negrescu avertizează că întârzierile din teren pot genera un risc suplimentar, chiar dacă legile asociate reformelor sunt aprobate. Adoptarea unui act normativ nu compensează automat întârzierile unor șantiere, achiziții sau proceduri administrative.
Unul dintre cele mai sensibile jaloane este noua lege a salarizării unitare. Proiectul a provocat deja nemulțumiri în Educație și Sănătate, iar PSD a anunțat că dorește modificări înaintea votului parlamentar.
Negrescu consideră că proiectul privind Codul Urbanismului are șanse să fie aprobat, însă recunoaște că negocierile pentru celelalte reforme nu sunt finalizate. În cazul legii salarizării, europarlamentarul admite existența unui risc ca documentul să nu obțină voturile necesare în forma actuală.
România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro dacă jalonul privind salarizarea publică nu este îndeplinit. Alte reforme aflate sub presiunea calendarului privesc guvernanța companiilor de stat, legislația urbanistică, funcționarea unor instituții și utilizarea fondurilor europene.
Termenul final pentru implementarea investițiilor din mecanismul european este sfârșitul lunii august 2026. După această dată, proiectele nefinalizate nu vor mai putea fi decontate din PNRR, chiar dacă lucrările continuă prin bugetul de stat sau prin alte programe europene.
Guvernul și Parlamentul trebuie, prin urmare, să acționeze în paralel. Legislativul trebuie să aprobe reformele restante, iar ministerele, autoritățile locale și beneficiarii trebuie să accelereze lucrările, recepțiile și cererile de rambursare.
Avertismentul lui Victor Negrescu nu înseamnă că România a pierdut deja în mod definitiv întreaga sumă de peste zece miliarde de euro. El evidențiază diferența dintre ambiția inițială a planului și valoarea care ar putea fi efectiv atrasă până la închiderea programului.
