Stanciu Eduard 
Organizațiile critică menținerea declarațiilor de avere în afara accesului public și cer modificarea proiectului trimis Parlamentului.
Douăsprezece ONG-uri avertizează că reforma ANI limitează controlul public asupra averilor demnitarilor și poate slăbi mecanismele anticorupție.
Douăsprezece organizații neguvernamentale critică proiectul de reformare a Agenției Naționale de Integritate, transmis Parlamentului de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu.
Într-o scrisoare deschisă publicată vineri, 24 iulie 2026, organizațiile susțin că proiectul ar reduce standardele de integritate și ar limita instrumentele prin care cetățenii și presa pot verifica averile și interesele persoanelor care ocupă funcții publice.
Principala critică privește faptul că declarațiile de avere și de interese ar rămâne obligatorii și ar continua să fie depuse la ANI, dar nu ar mai fi accesibile publicului.
ONG-urile consideră că această soluție transformă verificarea averilor într-un proces închis, desfășurat aproape exclusiv în interiorul Agenției.
Declarațiile sunt depuse, dar nu mai sunt publicate
Declarațiile de avere și de interese nu mai sunt publicate pe site-urile instituțiilor sau pe portalul ANI după decizia Curții Constituționale din mai 2025.
Agenția a precizat că documentele continuă să fie depuse electronic prin platforma e-DAI, însă accesul public a fost suspendat.
Organizațiile contestatare susțin că decizia CCR nu ar fi impus secretizarea integrală a declarațiilor. Potrivit interpretării prezentate de acestea, legiuitorul putea elimina sau proteja doar informațiile care afectează viața privată, păstrând publice datele relevante pentru controlul integrității.
Proiectul transmis Parlamentului nu ar restabili însă accesul public nici măcar la o versiune anonimizată sau parțială a documentelor.
Presa și cetățenii pierd un instrument de verificare
Publicarea declarațiilor a permis în trecut identificarea unor diferențe între veniturile oficiale și bunurile dobândite de demnitari, a unor împrumuturi suspecte sau a unor legături de afaceri relevante.
În numeroase cazuri, investigațiile jurnalistice și sesizările cetățenilor au precedat verificările instituționale.
ONG-urile avertizează că eliminarea acestui control extern poate reduce transparența și poate îngreuna descoperirea conflictelor de interese sau a modificărilor patrimoniale nejustificate.
Ele mai susțin că unele prevederi ale proiectului pot intra în contradicție cu angajamentele internaționale ale României și cu obiectivele asumate prin PNRR.
Bolojan susține publicarea declarațiilor
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament revenirea la publicarea declarațiilor de avere, cu respectarea cerințelor privind protecția datelor personale.
Forma finală a legii va fi stabilită de senatori și deputați, care pot modifica proiectul în comisiile parlamentare.
Miza este una dublă. România trebuie să adopte reforma pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, dar trebuie să evite transformarea acesteia într-un mecanism care reduce transparența funcțiilor publice.
Cele douăsprezece organizații cer parlamentarilor să consulte Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și organismele internaționale anticorupție înaintea adoptării formei finale.
