Flashromania 
România răspunde pe trei planuri după cel mai grav incident de la frontieră: sancțiuni diplomatice, solicitare urgentă de radare și sisteme antidronă de la NATO și semnarea contractului SAFE în cursul zilei. Nicușor Dan: „Nu vom accepta ca războiul Rusiei să se transfere asupra cetățenilor noștri”
Vineri dimineață, la câteva ore după cel mai grav incident de la frontiera de est a României de la începutul războiului din Ucraina, statul român a dat semnalul unei reacții instituționale ferme. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în timp ce premierul interimar Ilie Bolojan, aflat la Chișinău într-o vizită bilaterală, a anunțat public trei linii de răspuns concret față de Rusia. Ambasadorul Rusiei la București a fost convocat de urgență la Ministerul Afacerilor Externe.
Bolojan, de la Chișinău: „Situația este inacceptabilă. Răspunsul a fost limitat de dotare”
Premierul interimar se afla la Chișinău în vizită oficială când a primit vestea de la Galați. Ilie Bolojan a reacționat în cadrul întâlnirii cu prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, unde a prezentat public cele trei direcții de răspuns ale României. „Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina”, a declarat Bolojan.
Premierul a recunoscut, cu o onestitate rară în declarațiile oficiale, că răspunsul autorităților militare române a fost limitat chiar de dotarea insuficientă: „Tehnica noastră este disproporționată față de teren”. A confirmat că Geran 2 — drona rusească de tip kamikaze care a lovit Galațiul — este practic invizibilă pentru radarele convenționale care scanează la înălțimi standard, nu la joasă altitudine. Tocmai din acest motiv, România va solicita urgent NATO radare capabile să detecteze drone la câțiva zeci de metri deasupra solului.
Drona Geran 2: „kamikaze” ieftine care rescriu regulile războiului
MApN a confirmat că drona de tip Geran 2, de proveniență rusească, a explodat la impact, toată încărcătura detonând în momentul în care s-a prăbușit pe blocul din Galați. Geran 2 este denumirea rusească a dronei iraniene Shahed 136 — o aeronavă de atac cu rază lungă, produsă în masă la costuri mici și folosită de Rusia în atacuri sistematice asupra infrastructurii civile ucrainene. Zboară la joasă altitudine, are o amprentă radar minimă și poate parcurge sute de kilometri.
Tocmai această caracteristică — zborul la joasă altitudine — explică de ce F-16-urile ridicate de la Fetești nu au putut intercepta drona înainte de impact. „Nu au fost condiții de interceptare pe timp de noapte. Să tragi cu o rachetă înspre Galați era exclus”, a explicat un reprezentant al MApN. Radarele sistemului de apărare aeriană al României sunt calibrate pentru aeronave care zboară la altitudini convenționale, nu pentru drone care merg la câțiva zeci de metri deasupra fluviului și a câmpiilor.
CSAT și reacția lui Nicușor Dan: „România nu va accepta ca războiul să se transfere asupra cetățenilor”
Președintele Nicușor Dan a convocat de urgență CSAT și a transmis un mesaj ferm, citat de Digi24: „România este un stat membru al NATO și nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetățenilor săi.”
La ședința CSAT au participat: Nicușor Dan — președintele României, Radu Miruță — ministrul Apărării, Cătălin Predoiu — ministrul de Interne, Gabriel Vlase — directorul SIE, Marius Lazurcă — consilier prezidențial pentru securitate națională, Sorin Cârstea — secretar al CSAT, Alexandru Nazare — ministrul Finanțelor, Irineu Darău — ministrul Economiei, Oana Țoiu — ministrul Afacerilor Externe și gen. Gheorghiță Vlad — șeful Statului Major al Apărării României.
Potrivit unor surse citate de Observator News, România analizează și posibilitatea activării Articolului 4 NATO — mecanismul prin care un stat membru poate cere consultări urgente la nivel de Alianță atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate. Dacă aceasta se va concretiza, România ar deveni primul stat NATO care activează Articolul 4 din cauza unui atac rusesc accidental sau intenționat pe teritoriul său.
MAE: „Escaladare gravă și iresponsabilă”. Ambasadorul rus, convocat de urgență
Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a declarat că România are „certitudinea că este o dronă rusească” și a calificat incidentul drept „extrem de grav, un act iresponsabil din partea Federației Ruse — o escaladare gravă și iresponsabilă, o încălcare a dreptului internațional și a spațiului aerian al României”. MAE a anunțat că România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns și că a informat aliații și secretarul general NATO pe parcursul nopții.
Comunicatul oficial al MAE a mai precizat că România a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în țara noastră — o solicitare paralelă cu cea anunțată de Bolojan de la Chișinău, ceea ce sugerează că cererea către NATO este coordonată la cel mai înalt nivel.
Programul SAFE și contractul semnat în câteva ore
Bolojan a anunțat că incidentul de la Galați este „o dovadă a importanței programului SAFE” — programul de înzestrare militară pe care premierul interimar l-a susținut cu consecvență în ultimele luni. Contractul SAFE va fi semnat în cursul zilei de vineri, a anunțat Bolojan, acesta reprezentând baza legală pentru achiziționarea capabilităților antidronă ale Armatei României. „În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă. Vom asigura o dotare completă antidronă a armatei române până în 2030″, a promis premierul.
Reacțiile internaționale continuă să curgă. NATO a condamnat „nesăbuința Rusiei” și a confirmat că secretarul general este în contact cu autoritățile române, iar presa internațională — de la CNN la Le Monde — a preluat incidentul ca pe un moment de cotitură în percepția publică despre amenințarea rusă la adresa statelor NATO din estul Europei.
