Flashromania Noua lege a salarizării propune eliminarea indemnizației de hrană și a sporului pentru condiții vătămătoare, plafonarea bonusurilor și un sistem unitar bazat pe performanță
Guvernul României a elaborat prima variantă a noii legi a salarizării în sectorul bugetar, un proiect amplu care promite să reformeze din temelii modul în care sunt plătiți angajații din sistemul public. Documentul, aflat în fază preliminară și transmis partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, vine într-un context economic complicat și are ca obiectiv principal reducerea dezechilibrelor salariale, creșterea transparenței și asigurarea sustenabilității bugetare pe termen lung.
De ce este necesară reforma
Actuala lege a salarizării, adoptată în 2017, a generat în timp o serie de dezechilibre între diferite categorii de bugetari. Diferențele mari de venituri, multitudinea sporurilor și lipsa unor criterii unitare au dus la un sistem considerat inechitabil și dificil de gestionat.
În plus, cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit datelor oficiale, „anvelopa salarială” a crescut cu aproximativ 40% între 2022 și 2024, ajungând la 164 de miliarde de lei. În același timp, aproape o treime din veniturile statului din taxe și impozite sunt direcționate către plata salariilor bugetarilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestor cheltuieli.
În acest context, reforma salarizării devine o condiție esențială inclusiv pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Principalele schimbări propuse
Una dintre cele mai importante măsuri prevăzute în proiect este limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent. Această schimbare are rolul de a reduce diferențele salariale și de a crea un sistem mai echilibrat.
Totodată, legea introduce o regulă strictă: toate drepturile salariale vor fi acordate exclusiv prin acest act normativ. Beneficiile stabilite prin alte legi sau ordonanțe vor fi eliminate, pentru a evita suprapunerile și discrepanțele.
Salariile vor fi calculate pe baza unui sistem de coeficienți, înmulțiți cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. La momentul introducerii, această valoare este estimată la 4.325 de lei. Astfel, veniturile vor deveni mai predictibile și mai ușor de comparat între diferite funcții.
Sporuri plafonate și beneficii eliminate
Un capitol important al reformei îl reprezintă reorganizarea sistemului de sporuri și indemnizații. Proiectul prevede plafonarea acestora la maximum 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții.
Printre beneficiile eliminate se numără indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase, acordat în prezent în anumite limite. De asemenea, sporul pentru titlul de doctor va fi integrat în coeficienții de salarizare, în special pentru personalul din învățământ.
În același timp, unele sporuri vor fi păstrate, cum ar fi cele pentru proiecte cu fonduri europene sau pentru activități specifice, însă într-un cadru mult mai strict.
Accent pe performanță
Noua lege introduce și un sistem de recompensare a performanței. Angajații din sectorul public vor putea primi premii lunare de până la 30% din salariul de bază, însă acestea vor fi acordate doar unui procent limitat de personal și în funcție de rezultatele obținute.
Această măsură are rolul de a stimula eficiența și de a încuraja performanța în instituțiile publice, unde, până în prezent, diferențierea pe criterii de performanță a fost limitată.
Schimbări pe domenii
Reforma vizează toate categoriile de bugetari, de la educație și sănătate până la administrație și justiție.
În învățământ, se propun creșteri salariale și o nouă structură a veniturilor, în care anumite sporuri vor fi integrate în salariul de bază. În sănătate, grilele de salarizare vor fi unificate, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi reduse semnificativ.
În administrația publică, vor fi introduse grile diferite în funcție de dimensiunea unităților administrative, iar pentru domenii precum IT și securitate cibernetică vor exista grile dedicate.
În justiție, unele sporuri, precum cele pentru confidențialitate sau suprasolicitare, vor fi eliminate, fiind considerate inerente funcției.
Impactul asupra bugetarilor
Pentru mulți angajați din sectorul public, noile măsuri ar putea însemna schimbări importante în structura veniturilor. Deși autoritățile susțin că reforma urmărește echitatea și sustenabilitatea, există îngrijorări privind eventualele scăderi de venituri pentru anumite categorii.
Pentru a evita astfel de situații, proiectul prevede o garanție: niciun salariu nu va scădea sub nivelul salariului minim brut pe țară.
Calendarul implementării
Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027, oferind autorităților și instituțiilor timp pentru adaptare. Până atunci, proiectul va trece prin etapele de dezbatere publică și eventuale modificări.
Guvernul susține că această reformă este esențială pentru modernizarea administrației publice și pentru alinierea României la standardele europene.
Concluzie
Noua lege a salarizării reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale sistemului bugetar din ultimii ani. Prin eliminarea unor sporuri, introducerea unui sistem unitar și accentul pus pe performanță, autoritățile încearcă să creeze un sistem mai echitabil și sustenabil.
Rămâne însă de văzut cum va fi primită această reformă de angajații din sectorul public și în ce măsură va reuși să atingă obiectivele propuse, într-un context economic și social deja tensionat.
