Flashromania Regula de 40% sportivi români este declarată neconstituțională, iar cluburile scapă de obligativitate
Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie cu impact major asupra sportului autohton, declarând neconstituțională controversata „Lege Novak”, care impunea cluburilor sportive utilizarea unui procent minim de 40% sportivi români în competițiile interne. Hotărârea vine după aproape patru ani de dispute juridice, dezbateri aprinse și reacții contradictorii din partea actorilor implicați în sportul românesc.
Decizia CCR a fost pronunțată în urma unei sesizări formulate de președintele Nicușor Dan, care a contestat constituționalitatea modificărilor aduse Legii Sportului. Astfel, începând cu sezonul 2026-2027, cluburile din România nu vor mai fi obligate să respecte regula privind utilizarea unui procent minim de jucători români în meciurile oficiale.
Inițial, ideea a fost lansată în 2022 de fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, sub forma unui ordin de ministru. Scopul declarat era stimularea dezvoltării sportului românesc și creșterea nivelului echipelor naționale prin promovarea jucătorilor autohtoni. Conceptul părea simplu: obligarea cluburilor să ofere mai multe șanse sportivilor români.
În practică însă, implementarea măsurii s-a dovedit problematică. Federațiile sportive au interpretat diferit prevederile, iar cluburile, în special cele din handbal și baschet, au contestat regula în instanță. Principala critică a fost legată de incompatibilitatea cu legislația europeană privind libera circulație a forței de muncă.
În 2025, inițiativa a fost transformată în lege, după ce Parlamentul a adoptat modificările cu o majoritate largă în Camera Deputaților, for decizional. Deși Senatul respinsese anterior proiectul, deputații au decis să îl aprobe, introducând inclusiv sancțiuni severe pentru cluburile care nu respectau regula.
Amenzile prevăzute în lege erau cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de lei, ceea ce a generat îngrijorări majore în rândul cluburilor sportive. Mulți reprezentanți ai acestora au considerat că măsura este excesivă și riscă să afecteze competitivitatea campionatelor interne.
Decizia CCR de a declara legea neconstituțională a fost primită diferit de actorii implicați. Ciprian Paraschiv, unul dintre susținătorii proiectului și inițiator al transformării ordinului în lege, a criticat dur hotărârea Curții.
„Nu sunt surprins, pentru că victoria nedreptății a devenit deja o regulă în România. Mergem mai departe cu prăbușirea sportului românesc”, a declarat acesta, acuzând ingerințe politice în procesul legislativ și judiciar.
Pe de altă parte, fostul ministru al Sportului, Ionuț Stroe, a salutat decizia CCR, considerând-o o victorie pentru principiile europene și pentru competiția corectă în sport.
„Decizia confirmă o poziție corectă și europeană. Politicul nu are ce căuta în sport și în vestiarele echipelor. Singurul criteriu trebuie să fie valoarea”, a transmis acesta, subliniind importanța meritocrației.
Stroe a mai afirmat că legea ar fi introdus discriminări pe criterii de cetățenie și ar fi afectat negativ performanța sportivă. În opinia sa, dezvoltarea sportului românesc trebuie realizată prin investiții în infrastructură, academii și pregătire, nu prin impunerea unor cote obligatorii.
Decizia CCR readuce în prim-plan dezbaterea privind rolul statului în sport și limitele intervenției politice. În timp ce unii susțin necesitatea unor măsuri pentru protejarea sportivilor români, alții consideră că astfel de inițiative contravin principiilor economiei de piață și ale competiției libere.
Pentru cluburi, hotărârea reprezintă o ușurare, eliminând o obligație care ar fi putut afecta strategia sportivă și financiară. În același timp, rămâne întrebarea cum va fi susținută în continuare dezvoltarea talentelor locale.
În concluzie, anularea „Legii Novak” marchează un moment important pentru sportul românesc, stabilind un precedent în ceea ce privește relația dintre legislația națională și normele europene. Dezbaterea privind viitorul sportului autohton este însă departe de a se încheia.
