Flashromania Proiectul adoptat de Executiv merge în Parlament în regim de urgență și vizează aproximativ 20.000 de bugetari
Guvernul a adoptat, în ședința extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public pentru anumite categorii de angajați. Actul normativ urmează să fie trimis Parlamentului, unde Executivul va solicita dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul are ca obiectiv rezolvarea unei probleme de echitate în sistemul public, realizarea unor economii bugetare și crearea unui cadru care să permită, în viitor, creșteri salariale într-o anvelopă considerată sustenabilă.
Potrivit premierului, statul nu mai poate susține situații în care o persoană încasează simultan pensie specială integrală și salariu plătit din bani publici, în timp ce alte categorii de angajați depind exclusiv de venitul salarial. Bolojan a subliniat că, în cazul instituțiilor unde urmează reduceri de cheltuieli, este mai corect ca persoanele care au deja o sursă sigură de venit să părăsească sistemul înaintea celor care trăiesc doar din salariu.
Proiectul de lege prevede că persoanele care beneficiază de pensii speciale sau pensii militare de serviciu și aleg să rămână angajate în sectorul public nu vor mai putea încasa integral pensia. Acestea vor putea continua activitatea, însă vor primi doar 15% din pensie, restul de 85% fiind suspendat pe perioada în care lucrează la stat.
În schimb, cei care aleg să se retragă din activitate vor continua să încaseze pensia integrală. Măsura nu se aplică în sectorul privat, unde cumulul pensiei cu salariul va rămâne permis pentru toți pensionarii.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul adoptat de Guvern urmărește să facă ordine în sectorul public și să elimine o situație percepută ca inechitabilă. Acesta a afirmat că nu mai poate fi justificată încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu de la stat, în condițiile în care multe dintre aceste pensii noncontributive au valori ridicate.
Pîslaru a precizat că proiectul clarifică regimul aplicabil pensionarilor care ocupă funcții publice sau posturi contractuale plătite din fonduri publice. Potrivit acestuia, legea nu interzice complet munca după pensionare, ci stabilește reguli clare pentru cei care doresc să rămână în sistemul public.
Aproximativ 20.000 de bugetari ar urma să fie vizați de noile prevederi. Printre aceștia se numără foști militari, polițiști, jandarmi, dar și angajați ai Parlamentului, Curții de Conturi sau ai altor instituții publice care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare.
Măsura se aplică exclusiv pensiilor speciale și pensiilor militare de serviciu, nu pensiilor bazate integral pe contribuții. Guvernul susține că diferența este importantă, deoarece pensiile vizate includ componente noncontributive suportate din fonduri publice.
Proiectul include și excepții. Aleșii locali nu intră sub incidența interdicției, la fel ca anumite cadre didactice implicate în formarea magistraților sau în sistemul militar. Executivul susține că aceste excepții sunt justificate prin natura activității și prin nevoia de continuitate în domenii considerate speciale.
O altă prevedere importantă permite continuarea activității în sectorul public până la vârsta de 70 de ani, la cererea persoanei și cu acordul angajatorului. Această opțiune ar urma să fie aplicată în situații în care instituțiile au nevoie de experiența angajaților respectivi.
Pe lângă proiectul privind cumulul pensie-salariu, Guvernul a discutat și măsuri legate de absorbția fondurilor europene prin PNRR. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că una dintre cele mai importante priorități ale Executivului este finalizarea procedurilor până în luna august, astfel încât România să nu piardă bani europeni.
Ministerul Finanțelor a propus două mecanisme care să accelereze plățile și să ajute autoritățile locale să finalizeze proiectele. Primul vizează efectuarea rapidă a plăților către beneficiari, urmând ca decontările între ministere și Ministerul Finanțelor să se realizeze ulterior. Al doilea presupune acordarea de împrumuturi prin Trezorerie pentru autoritățile locale care au cheltuieli neeligibile și nu mai pot accesa finanțare din piață.
Pentru acest mecanism ar urma să fie puse la dispoziție două miliarde de lei, astfel încât proiectele aflate în derulare să poată fi finalizate până la termenul limită. Premierul a anunțat că luni vor fi prezentate public datele privind stadiul absorbției fondurilor europene pentru fiecare minister.
Adoptarea proiectului privind cumulul pensie-salariu a generat însă critici din partea sindicatelor. Reprezentanții acestora susțin că măsura ar putea încălca dreptul la muncă și dreptul la pensie, pe care îl consideră un drept câștigat. De asemenea, sindicaliștii contestă proporția reducerii, considerând că suspendarea a 85% din pensie este excesivă.
Un alt argument invocat de sindicate este principiul neretroactivității. Aceștia susțin că modificarea regulilor pentru persoane care au deja pensii aflate în plată poate genera conflicte juridice și nemulțumiri majore în sistem.
Guvernul insistă însă că proiectul este necesar pentru reducerea inechităților și pentru limitarea cheltuielilor publice. Executivul consideră că măsura transmite un mesaj de responsabilitate într-un moment în care statul trebuie să își ajusteze cheltuielile și să gestioneze mai eficient resursele bugetare.
În concluzie, proiectul adoptat de Guvern marchează una dintre cele mai importante intervenții asupra sistemului de pensii speciale și a politicii de personal din sectorul public. Următorul pas va fi dezbaterea în Parlament, unde Executivul cere procedură de urgență. Dacă va fi adoptată, legea va obliga mii de angajați ai statului să aleagă între pensia integrală și continuarea activității cu o reducere semnificativă a pensiei.
