Flashromania Liderul AUR susține că miliarde de euro împrumutate pentru înarmare ajung la companii străine, nu în industria românească de apărare
George Simion, liderul AUR, a lansat noi acuzații dure la adresa coaliției guvernamentale privind modul în care România gestionează Programul SAFE, mecanism european destinat finanțării achizițiilor și investițiilor în domeniul apărării. Într-un mesaj video, acesta a vorbit despre un presupus „tun financiar” de proporții și a cerut transparență totală în privința contractelor încheiate de statul român.
Potrivit liderului AUR, România s-a împrumutat cu peste 10 miliarde de euro pentru înarmare, însă acești bani nu ar fi direcționați către dezvoltarea industriei naționale de apărare, ci către companii străine, în special din Germania și Franța. Simion a menționat în mod direct compania germană Rheinmetall, despre care susține că ar fi unul dintre principalii beneficiari ai contractelor.
„Toate cele 15 contracte analizate miros a corupție”, a afirmat George Simion, cerând publicarea detaliilor privind achizițiile și criteriile pe baza cărora au fost atribuite contractele. Liderul AUR susține că, în loc să susțină fabricile românești de armament și capacitățile industriale locale, statul ar finanța economiile altor țări.
Declarațiile lui Simion vin într-un moment tensionat pentru scena politică, în contextul moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Deși AUR și PSD au colaborat pentru acest demers parlamentar, liderul AUR a inclus și PSD în criticile sale privind Programul SAFE, acuzând întreaga coaliție de responsabilitate în modul de gestionare a fondurilor.
Programul SAFE este prezentat la nivel european ca un instrument strategic pentru consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre, într-un context de securitate tot mai complicat. Războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și nevoia de modernizare a armatelor europene au determinat Uniunea Europeană să creeze mecanisme financiare dedicate industriei de apărare.
În cazul României, miza este una dublă. Pe de o parte, statul are nevoie de modernizarea rapidă a echipamentelor militare și de creșterea capacității de apărare. Pe de altă parte, există o presiune tot mai mare pentru ca investițiile să genereze beneficii directe și pentru economia națională, în special pentru fabricile de armament, muniție și echipamente militare din România.
George Simion susține că această oportunitate este ratată. În opinia sa, România ar fi trebuit să folosească finanțările europene pentru a revigora industria locală de apărare, nu pentru a cumpăra masiv de la companii externe. Acesta consideră că lipsa de transparență alimentează suspiciuni privind modul în care sunt negociate și atribuite contractele.
Mesajul liderului AUR vine după o intervenție similară a lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, care a criticat la rândul său aplicarea Programului SAFE în România. Peiu a susținut că alte state europene, precum Polonia, Germania sau Franța, folosesc astfel de fonduri pentru a-și sprijini propriile industrii, în timp ce România ar ajunge să finanțeze companii din afara țării.
Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a precizat că schema de gestionare a programului nu a fost construită exclusiv în mandatul său. Potrivit acestuia, cadrul de achiziții și planurile relevante au fost stabilite anterior, în perioada în care Marcel Ciolacu conducea Guvernul. Bolojan a susținut că actualele decizii se bazează pe planuri aprobate înainte de preluarea mandatului său.
La rândul său, Marcel Ciolacu a respins această interpretare și a susținut că deciziile importante au fost luate sub actuala guvernare. Această dispută publică între foști parteneri politici arată nivelul ridicat de tensiune din jurul programului și transformă subiectul achizițiilor militare într-o temă centrală a conflictului politic actual.
Dincolo de schimbul de acuzații, subiectul Programului SAFE ridică întrebări importante despre strategia României în domeniul apărării. Dacă banii sunt folosiți în principal pentru achiziții externe, statul obține echipamente moderne mai rapid, dar riscă să rateze dezvoltarea unor capacități industriale locale. Dacă sumele sunt orientate spre producția internă, procesul poate fi mai lent, dar poate crea locuri de muncă, expertiză și autonomie strategică pe termen lung.
Specialiștii în domeniul apărării avertizează că România trebuie să găsească un echilibru între achizițiile urgente și dezvoltarea industriei proprii. În contextul actual, securitatea nu mai înseamnă doar cumpărarea de echipamente, ci și capacitatea de a produce, repara și susține logistic aceste sisteme pe termen lung.
În concluzie, acuzațiile lansate de George Simion privind Programul SAFE amplifică disputa politică din jurul Guvernului Bolojan și readuc în prim-plan tema industriei românești de apărare. Liderul AUR cere transparență și acuză direcționarea banilor către companii străine, în timp ce premierul și foștii lideri ai coaliției își pasează responsabilitatea pentru modul în care au fost pregătite achizițiile. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor publica detalii suplimentare despre contracte și dacă această controversă va influența votul politic din perioada următoare.
