Flashromania O erupție solară M5.7 produsă în regiunea AR4436 a declanșat o ejecție coronală de masă care ar putea afecta Pământul și comunicațiile radio.
O furtună solară ar putea afecta Pământul în această seară, după ce o erupție solară puternică, încadrată în categoria M5.7, a avut loc în regiunea petelor solare AR4436. Fenomenul s-a produs pe 10 mai și a fost însoțit de o ejecție coronală de masă, cunoscută și sub denumirea de CME, care ar putea atinge câmpul magnetic al Terrei în jurul datei de 13 mai. Specialiștii estimează că impactul ar putea fi unul indirect, dar suficient pentru a genera condiții de furtună geomagnetică minoră, de categorie G1.
Erupția solară a atins apogeul la ora 13:39 GMT, potrivit datelor citate de Space.com. Evenimentul a fost suficient de puternic pentru a produce întreruperi ale comunicațiilor radio pe partea luminată a Pământului la momentul erupției, în special deasupra Oceanului Atlantic. Astfel de întreruperi apar atunci când radiațiile intense emise de Soare ionizează straturile superioare ale atmosferei terestre și afectează semnalele radio de înaltă frecvență, utilizate inclusiv în aviație, navigație maritimă și comunicații radioamatoricești.
Ejecția coronală de masă produsă în urma erupției nu pare să fie îndreptată direct spre Pământ, însă modelele de prognoză indică posibilitatea ca o parte din norul de plasmă să atingă câmpul magnetic terestru. U.K. Met Office a transmis că o componentă potențial orientată spre Pământ ar putea ajunge în primele ore ale zilei de 13 mai, ora universală coordonată. În cazul în care acest scenariu se confirmă, interacțiunea dintre particulele solare și magnetosfera terestră poate declanșa o furtună geomagnetică minoră.
Furtunile geomagnetice de categorie G1 sunt considerate minore, însă pot produce efecte vizibile și unele perturbări tehnologice. În general, astfel de fenomene pot influența comunicațiile radio la frecvențe înalte, pot afecta sistemele de navigație în zonele polare și pot genera fluctuații ușoare în funcționarea unor echipamente sensibile. Pentru populația generală, efectele sunt de obicei limitate, iar riscurile directe sunt reduse. Totuși, specialiștii monitorizează permanent activitatea solară, deoarece intensitatea și direcția unei ejecții coronale de masă pot modifica rapid prognozele.
Unul dintre cele mai spectaculoase efecte ale unei astfel de furtuni geomagnetice este apariția aurorelor boreale la latitudini mai joase decât în mod obișnuit. Dacă norul de particule solare va interacționa favorabil cu câmpul magnetic al Pământului, aurorele ar putea deveni vizibile în zone aflate la latitudini mari, inclusiv în nordul Statelor Unite, Canada, Alaska sau Regatul Unit. NOAA a indicat posibilitatea unor condiții izolate de furtună geomagnetică G1 în noaptea de 12 spre 13 mai, ceea ce ar putea amplifica activitatea aurorală.
Erupțiile solare sunt clasificate pe o scară care include categoriile A, B, C, M și X, fiecare treaptă reprezentând o creștere de zece ori a intensității. Clasa X este cea mai puternică, în timp ce clasa M indică erupții importante, capabile să provoace perturbări radio și, în anumite condiții, efecte geomagnetice pe Pământ. Evenimentul din 10 mai, încadrat la M5.7, se situează în zona superioară a clasei M și este considerat suficient de puternic pentru a necesita monitorizare atentă.
Regiunea activă AR4436 este urmărită de specialiști, mai ales pentru că devine tot mai vizibilă de pe Pământ. Pe măsură ce această zonă solară se rotește spre partea vizibilă a Soarelui, probabilitatea ca eventualele erupții viitoare să aibă o componentă mai direct orientată spre planeta noastră poate crește. De aceea, experții în vreme spațială urmăresc nu doar evenimentul produs pe 10 mai, ci și evoluția ulterioară a regiunii active.
Fenomenul actual nu este comparabil, cel puțin potrivit prognozelor disponibile, cu furtuna geomagnetică extremă din mai 2024. Atunci, Pământul a fost afectat de o furtună de categorie G5, cel mai înalt nivel al scalei geomagnetice, care a generat aurore vizibile mult mai la sud decât în mod normal. Evenimentul din această perioadă este estimat la nivel G1, ceea ce înseamnă un impact semnificativ mai redus.
Cu toate acestea, chiar și o furtună minoră poate produce efecte temporare asupra comunicațiilor radio. Zonele cele mai expuse sunt, în general, cele aflate la latitudini ridicate, unde câmpul magnetic direcționează particulele încărcate către atmosfera superioară. În cazul operatorilor radio, al aviației sau al sistemelor care utilizează semnale de înaltă frecvență, monitorizarea avertizărilor emise de centrele specializate rămâne importantă.
Pentru publicul larg, fenomenul poate reprezenta mai ales o oportunitate de observare a aurorelor boreale, acolo unde condițiile meteo și nivelul de poluare luminoasă permit acest lucru. Specialiștii recomandă monitorizarea prognozelor în timp real, deoarece intensitatea aurorelor depinde de viteza vântului solar, orientarea câmpului magnetic interplanetar și momentul exact al impactului CME cu magnetosfera Pământului.
În România, șansele de observare a aurorelor în cazul unei furtuni G1 sunt reduse, deoarece fenomenul este de obicei vizibil la latitudini mai nordice. Totuși, evoluția activității solare poate produce schimbări rapide, iar prognozele de vreme spațială pot fi actualizate în funcție de datele transmise de sateliți. În acest moment, scenariul cel mai probabil indică o furtună geomagnetică minoră, cu posibile perturbări radio și aurore intensificate în regiunile nordice.
Autoritățile și centrele de monitorizare a vremii spațiale continuă să urmărească ejecția coronală de masă asociată erupției din 10 mai. Dacă norul de plasmă va atinge câmpul magnetic al Pământului în această seară sau în primele ore ale zilei de 13 mai, impactul ar putea fi resimțit printr-o creștere a activității geomagnetice și prin perturbări temporare ale comunicațiilor radio de înaltă frecvență.
