Flashromania Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care permite folosirea armatei în afara țării pentru „protejarea” cetățenilor ruși aflați în străinătate.
Parlamentul Rusiei a adoptat miercuri un proiect de lege care extinde atribuțiile președintelui Vladimir Putin privind folosirea forțelor armate în afara granițelor țării. Potrivit noilor prevederi, armata rusă ar putea fi trimisă în străinătate pentru „protejarea” cetățenilor ruși aflați în situații precum arestarea, anchetarea, judecarea sau alte proceduri inițiate de state străine ori de instanțe internaționale din care Rusia nu face parte. Proiectul a fost adoptat de Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, și urmează să fie transmis pentru promulgare.
Măsura este prezentată de Moscova drept un instrument de protecție a cetățenilor ruși în fața unor decizii pe care autoritățile de la Kremlin le consideră ostile sau motivate politic. În realitate, criticii avertizează că legea poate deveni un nou mecanism juridic prin care Rusia își justifică intervențiile militare în afara teritoriului său. Potrivit agenției Anadolu, proiectul a trecut cu 381 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri, ceea ce indică sprijinul masiv al Dumei pentru extinderea competențelor președintelui.
Proiectul de lege oferă Kremlinului o justificare legală internă pentru desfășurarea de trupe în alte state, atunci când autoritățile ruse consideră că cetățenii lor sunt supuși unor acțiuni abuzive. Textul se referă inclusiv la cazuri de urmărire penală, arestare sau judecare de către instanțe străine ori organisme internaționale în care Federația Rusă nu participă. Această formulare largă ridică îngrijorări, deoarece poate fi interpretată extensiv de Moscova în contexte politice sau militare sensibile.
Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a justificat adoptarea proiectului prin atacuri la adresa sistemului judiciar occidental. El a afirmat că „justiția occidentală” ar fi devenit o mașinărie represivă folosită împotriva deciziilor care nu se aliniază pozițiilor oficialilor europeni. În acest context, Volodin a susținut că Rusia trebuie să facă totul pentru a-și proteja cetățenii aflați în străinătate. Mesajul său se înscrie în retorica mai amplă a Kremlinului, care prezintă instituțiile occidentale drept ostile Rusiei și cetățenilor săi.
Dacă Vladimir Putin semnează legea, aceasta ar urma să intre în vigoare la 10 zile după publicarea oficială, potrivit relatărilor bazate pe textul legislativ. În practică, însă, noul cadru nu creează neapărat de la zero puterea președintelui rus de a folosi armata în străinătate, ci extinde și clarifică una dintre justificările legale interne pentru asemenea operațiuni.
Contextul este deosebit de sensibil, având în vedere precedentul invaziei Ucrainei. Moscova și-a justificat parțial agresiunea declanșată la scară largă în 2022 prin presupusa necesitate de a proteja vorbitorii de limbă rusă și persoanele considerate de Kremlin drept „compatrioți”. Rusia a susținut în mod repetat că autoritățile de la Kiev ar fi încălcat drepturile acestor comunități, argument respins de Ucraina și de partenerii săi occidentali.
Kievul consideră noua legislație drept o normalizare a expansionismului rus. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tîhi, a descris proiectul drept o expresie a unei „anarhii agresive”. Oficialul ucrainean a avertizat că, prin acordarea unui drept nelimitat de a folosi armata rusă în străinătate sub pretextul protejării cetățenilor ruși, Putin ar admite că agresiunea a devenit o normă a politicii de stat ruse.
Reacția Ucrainei reflectă temerile că Rusia ar putea folosi legea ca pretext în regiuni unde există comunități de cetățeni ruși sau vorbitori de limbă rusă. Țările baltice, Republica Moldova, Georgia și alte state din vecinătatea Rusiei ar putea privi cu îngrijorare o asemenea formulare juridică, mai ales în contextul în care Moscova a folosit frecvent conceptul de „protejare a compatrioților” pentru a-și justifica presiunea politică, operațiunile hibride sau intervențiile militare.
Adoptarea proiectului vine într-un moment în care serviciile de informații și oficialii europeni descriu Rusia drept o amenințare directă la adresa securității NATO și a Occidentului. Statele de pe Flancul Estic au avertizat în mod repetat că Rusia combină războiul convențional cu atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaj, presiuni energetice și încălcări ale spațiului aerian. În acest climat, orice extindere legislativă a puterii de intervenție militară a Kremlinului este interpretată ca un semnal de escaladare.
În Europa, îngrijorările sunt amplificate de discuțiile privind capacitatea NATO de a descuraja Rusia în următorii ani. Oficiali din domeniul apărării și parlamentari europeni se tem că Moscova ar putea testa unitatea Occidentului, mai ales dacă percepe vulnerabilități politice sau militare. În acest context, noua lege adoptată de Duma este privită nu doar ca un instrument juridic intern, ci și ca un mesaj strategic transmis adversarilor Rusiei.
Unii experți citați în presa internațională consideră că legea ar putea fi mai degrabă „amenințătoare” decât funcțională în sens militar imediat. Scopul ei ar putea fi de a intimida statele care ar lua în calcul reținerea unor oficiali ruși vizați de mandate internaționale sau de sancțiuni. Un exemplu invocat în analiza publică este posibilitatea ca un stat străin să rețină un oficial rus căutat de Curtea Penală Internațională, situație pe care Moscova ar putea încerca să o transforme într-un casus belli politic.
Noua legislație se leagă și de refuzul Rusiei de a recunoaște jurisdicția unor instanțe internaționale. După invadarea Ucrainei, relația Moscovei cu instituțiile occidentale și internaționale s-a deteriorat profund. Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, a respins decizii ale instanțelor internaționale și a denunțat anchetele privind crimele de război comise pe teritoriul ucrainean. În acest cadru, legea adoptată de Duma oferă Kremlinului un nou instrument politic pentru a contesta acțiunile judiciare externe împotriva cetățenilor ruși.
Pentru NATO, proiectul poate alimenta temerile privind securitatea statelor membre aflate la granița cu Rusia. Dacă Moscova ar invoca protejarea cetățenilor ruși aflați pe teritoriul unui stat NATO, orice acțiune militară ar risca să declanșeze o criză majoră. Deși un asemenea scenariu rămâne extrem, retorica și legislația Kremlinului sunt urmărite atent tocmai pentru că pot crea justificări formale pentru acțiuni agresive.
Volodimir Zelenski a avertizat recent că, în lipsa unui sprijin suficient pentru Ucraina, țările baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei. Chiar dacă astfel de avertismente au fost nuanțate sau respinse de unele capitale, ele reflectă preocuparea Kievului că Rusia nu se va opri la Ucraina dacă va considera că poate exploata slăbiciunile Occidentului.
Adoptarea proiectului de lege de către Duma de Stat consolidează imaginea unui regim rus care își transformă politica externă într-un sistem tot mai militarizat. În loc să reducă tensiunile cu Occidentul, Moscova creează noi instrumente legale interne pentru intervenții externe. Pentru Ucraina și pentru statele europene din vecinătatea Rusiei, acest semnal este perceput ca o confirmare a faptului că politica de forță rămâne centrală în strategia Kremlinului.
În concluzie, proiectul adoptat de Parlamentul rus nu reprezintă doar o modificare tehnică a legislației privind folosirea armatei. El poate deveni o justificare politică și juridică pentru trimiterea trupelor ruse în afara țării, sub pretextul protejării cetățenilor ruși. În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu NATO, noua lege este privită de Kiev și de capitalele europene ca un pas suplimentar în legalizarea agresiunii și a expansionismului rus.
