76 de ani de la Declarația Schuman: România celebrează Europa în stradă

De la un discurs rostit la Paris în 1950 până la un marș de mii de oameni în București în 2026 — Ziua Europei rămâne cel mai puternic simbol al unui proiect care a transformat continentul

 Pe 9 mai 2026, România și celelalte 26 de state membre ale Uniunii Europene celebrează Ziua Europei, un moment care împlinește în acest an 76 de ani de la rostirea Declarației Schuman — documentul care a pus bazele celui mai ambițios proiect de cooperare pașnică din istoria omenirii. În inima Capitalei, mii de cetățeni aleg să marcheze această dată nu doar prin festivități, ci printr-un marș civic care transmite un mesaj limpede: România are un singur drum, iar acela trece prin Europa.

9 mai 1950: discursul care a schimbat Europa

Totul a început cu un discurs. Pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman a prezentat, la Paris, o declarație care propunea ceva radical pentru acea vreme: ca Franța și Germania — două țări care se distruseseră reciproc în două războaie mondiale — să pună în comun producția de cărbune și oțel, materiile prime ale oricărei puteri militare.

Viziunea era simplă și profundă în același timp: dacă națiunile împart resursele economice, războiul dintre ele devine imposibil din punct de vedere practic. Schuman a propus atunci crearea unei instituții europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare, după ce ţările implicate aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.

Reprezentanţii mai multor state s-au întâlnit și au decis ca pe 18 aprilie 1951 să semneze Tratatul de Paris, ce a dus la apariţia Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului — un fel de bunică a Uniunii Europene de astăzi. Iar Comunitatea Economică Europeană a devenit Uniunea Europeană prin intrarea în vigoare, pe 1 noiembrie 1993, a Tratatului de la Maastricht, documentul care reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

De ce pe 9 mai? Semnificația dublă pentru România

Pentru România, această dată are o greutate aparte — una dublă, de fapt. Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, când Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, actul care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. Coincidența nu este întâmplătoare din punct de vedere simbolic: independența națională și integrarea europeană sunt, în esență, două fețe ale aceluiași ideal — suveranitate și demnitate pe scena continentală.

În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. În prezent, Ziua Europei reprezintă nu doar comemorarea unui moment istoric, ci și reafirmarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene: democrația, libertatea, statul de drept, solidaritatea și respectul pentru diversitate.

București, 9 mai 2026: „Un singur drum — Europa”

Cel mai vizibil eveniment al zilei din Capitală este manifestația intitulată „Un singur drum — Europa”, prin care mii de cetățeni ies în stradă pentru a reafirma angajamentul față de valorile europene. Participanții se adună în Piața Universității — una dintre cele mai simbolice locații ale democrației românești — de unde pornesc în marș organizat spre Piața Victoriei.

Organizatorii subliniază că apartenența la Uniunea Europeană este singura garanție reală a transparenței, dreptății și democrației în România. Mesajul lor nu este doar unul de celebrare, ci și unul de avertisment față de clasa politică actuală: dezamăgirea față de politicieni se transformă, sâmbătă, într-o declarație civică pentru statul de drept, justiția independentă și educație. Manifestația a fost avizată de autorități, iar Jandarmeria Capitalei asigură ordinea publică pe întreg traseul.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să evite zona centrală a Bucureștiului pe parcursul zilei. Totodată, sâmbătă 9 mai, între orele 09:00 și 20:30, în fața Cercului Militar Național, publicul poate vizita standul comun al Reprezentanței Comisiei Europene în România, alături de Biroul Parlamentului European în România, Centrul European de Competențe în Materie de Securitate Cibernetică și Banca Europeană de Investiții — cu activități de informare și concursuri cu premii.

România sărbătorește Europa de la Timișoara la București

Capitala nu este singura scenă a celebrărilor. Ziua Europei 2026 este celebrată în 8 și 9 mai în centrul Timișoarei, cu un program care include spectacole și concerte, demonstrații sportive și întâlniri cu reprezentanți ai corpului consular, organizate în Piața Libertății, Piața Unirii și Piața Sfântul Gheorghe. Ziua de sâmbătă, 9 mai, începe în Piața Libertății cu o ceremonie militar-religioasă și parada steagurilor statelor membre ale Uniunii Europene, urmată de Crosul Europei.

În numeroase state europene, inclusiv în România, 9 mai este marcat prin evenimente publice, dezbateri, activități educaționale și manifestări culturale organizate de instituții publice, autorități locale și reprezentanțe ale Uniunii Europene, cu rolul de a apropia instituțiile europene de cetățeni și de a promova beneficiile apartenenței la UE — de la libertatea de circulație și oportunitățile educaționale, până la cooperarea economică și proiectele comune de dezvoltare.

Un proiect nefinalizat, mai necesar ca oricând

În 2026, Ziua Europei este celebrată într-un context geopolitic complicat, marcat de provocări de securitate, tensiuni economice și dezbateri privind viitorul Uniunii Europene și consolidarea rolului acesteia pe scena internațională. În acest climat, gestul cetățenilor români care ies sâmbătă în stradă capătă o dimensiune suplimentară: nu este un gest al nostalgiei sau al rutinei, ci o reafirmare activă a unui proiect politic în care cred.

De la Declarația Schuman rostită în 1950 până la miile de oameni care mărșăluiesc astăzi pe străzile Bucureștiului, firul roșu — sau, mai precis, cel albastru cu stele galbene — rămâne același: convingerea că națiunile europene sunt mai puternice împreună decât separate. România, cu independența ei proclamată tot pe 9 mai, acum 149 de ani, știe mai bine decât oricine ce înseamnă să-ți câștigi locul pe harta Europei. Sâmbătă, și-l revendică din nou — nu cu arme, ci cu pași pe asfalt și cu steaguri albastre în vânt.