Stanciu Eduard 
România se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar perspectiva negativă menține riscul unei retrogradări în categoria „junk”.
Fitch va publica pe 31 iulie decizia privind ratingul României. O retrogradare ar putea majora costurile de finanțare ale statului, băncilor și companiilor.
Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings va publica vineri, 31 iulie 2026, noua decizie privind ratingul suveran al României și perspectiva asociată acestuia.
România are în prezent calificativul BBB-, cu perspectivă negativă. Acesta este ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor, înaintea calificativelor speculative, cunoscute drept categoria „junk”.
Ce opțiuni are agenția Fitch
Fitch poate menține ratingul actual și perspectiva negativă, poate stabiliza perspectiva sau poate reduce calificativul României.
O perspectivă negativă nu înseamnă automat că ratingul va fi redus. Aceasta indică însă faptul că agenția consideră că există riscuri care pot conduce la o retrogradare într-o evaluare viitoare.
Ministerul Finanțelor a purtat în luna iulie discuții tehnice cu reprezentanții agenției. Autoritățile române au prezentat evoluția economiei, execuția bugetară, strategia de reducere a deficitului, situația datoriei publice și stadiul proiectelor finanțate din bani europeni.
Deficitul și instabilitatea politică, principalele riscuri
Fitch urmărește capacitatea României de a reduce deficitul bugetar, de a limita creșterea datoriei publice și de a menține accesul la finanțare în condiții sustenabile.
Agenția analizează și efectele instabilității politice asupra implementării măsurilor fiscale și a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Toate cele trei mari agenții internaționale – Fitch, Moody’s și S&P – acordă României un rating aflat la limita categoriei recomandate investițiilor și o perspectivă negativă.
Ministerul Finanțelor susține că aproximativ 71% din investițiile publice realizate în primele cinci luni ale anului 2026 au fost finanțate din fonduri europene și din resurse aferente PNRR. Autoritățile consideră că menținerea acestor investiții este esențială pentru susținerea economiei în perioada ajustării fiscale.
Ce ar însemna o retrogradare
Trecerea în categoria „junk” ar putea determina o parte dintre investitorii instituționali să reducă expunerea pe titlurile de stat românești.
În acest scenariu, România ar putea fi obligată să ofere dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani de pe piețele externe. Costurile mai ridicate s-ar putea transmite ulterior către bănci, companii și populație.
O retrogradare nu ar însemna că România nu se mai poate împrumuta, dar ar putea reduce numărul investitorilor interesați și ar crește presiunea asupra bugetului public. Pierderea calificativului recomandat investițiilor este asociată, de regulă, cu majorarea costurilor de finanțare.
Decizia din 31 iulie va reprezenta una dintre cele mai importante evaluări pentru finanțele României din ultimii ani.
