Flashromania 
Banca Națională a României solicită explicații suplimentare de la Consiliul Concurenței după amenzile record de 3,73 miliarde de lei aplicate băncilor în dosarul ROBOR.
BNR cere clarificări în dosarul ROBOR, după amenzile de 3,73 miliarde de lei aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci sancționate.
Banca Națională a României solicită clarificări suplimentare din partea Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR, după ce autoritatea de concurență a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei unui număr de 10 bănci. BNR avertizează că lipsa unor explicații clare poate genera confuzii, așteptări nerealiste și acuzații nefondate, cu efecte asupra stabilității financiare.
Poziția oficială a BNR vine într-un context extrem de sensibil pentru piața bancară și pentru milioane de români care au credite legate de indicii de dobândă. Deși Banca Națională subliniază că investigația Consiliului Concurenței nu vizează instituția în calitatea sa de administrator al sistemului de tranzacționare și nici reglementările sau politicile din sectorul bancar, banca centrală consideră că anumite aspecte trebuie lămurite public.
Într-un comunicat semnat de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, instituția arată că decizia Consiliului Concurenței privește o procedură tehnică dificil de înțeles chiar și pentru specialiști. Tocmai de aceea, BNR susține că sunt necesare clarificări suplimentare pentru ca decizia să nu fie interpretată greșit și să nu producă efecte negative asupra încrederii în sistemul financiar.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, se arată în comunicatul BNR.
Intervenția publică a Băncii Naționale este importantă și prin faptul că instituția are, în mod tradițional, o prezență discretă în dezbaterile publice. BNR intervine rar în polemici politice sau mediatice, preferând să comunice în special prin rapoarte, prezentări și discursuri pe teme economice și financiare. De această dată, banca centrală consideră însă că impactul potențial al deciziei Consiliului Concurenței justifică o poziție oficială.
BNR precizează că investigația nu vizează Banca Națională ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Instituția invocă inclusiv comunicatul Consiliului Concurenței, potrivit căruia „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală arată că în informațiile publice apărute înainte și după decizie s-au strecurat neclarități care pot influența percepția publică.
Una dintre principalele teme semnalate de BNR privește modul în care a fost interpretată evoluția ROBOR. Banca Națională atrage atenția că, deși președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a vorbit despre posibile diferențe de „fracțiuni de procent” în cotațiile ROBOR, în spațiul public au apărut comentarii care sugerează diferențe de procente întregi. Unele interpretări au legat amenzile de creșterea ROBOR de la 1,25% la 8,1% în doi ani, prezentând această evoluție ca rezultat al comportamentului băncilor.
BNR respinge această interpretare și subliniază că evoluția ROBOR din acea perioadă nu poate fi explicată exclusiv prin conduita instituțiilor bancare. Potrivit băncii centrale, creșterea puternică a indicelui a avut loc într-un context economic complex, marcat de inflație globală, majorări de dobânzi la nivel internațional și presiuni similare asupra monedelor regionale.
Banca Națională amintește că ROBOR variază, în mod normal, în jurul ratei de politică monetară. Din acest motiv, susține BNR, creșterea spectaculoasă a indicelui în anii respectivi trebuie analizată în contextul mai larg al inflației și al deciziilor de politică monetară, nu atribuită automat unui presupus comportament concertat al băncilor.
Un alt punct sensibil semnalat de BNR este legat de logica deciziei Consiliului Concurenței. Banca centrală cere clarificări privind modul în care băncile ar fi încălcat Legea Concurenței, în condițiile în care regulamentul și normele aplicabile pieței monetare ar fi fost corecte, iar participanții le-ar fi respectat. BNR consideră că această contradicție trebuie explicată în detaliu.
Instituția ridică și problema declarației potrivit căreia nu ar fi fost vorba despre un „cartel clasic”. În comunicatul său, BNR arată că argumente precum „schimb de informații confidențiale și strategice” sau „transparență prea mare” a tranzacțiilor sunt dificil de înțeles fără explicații suplimentare. Banca centrală avertizează că, în mod paradoxal, ar putea rezulta ideea că prea multă informație și prea multă transparență ar favoriza comportamente anticoncurențiale, deși lipsa de informație și lipsa de transparență sunt considerate, în general, factori care afectează concurența.
BNR solicită clarificări și în legătură cu perioadele în care ROBOR a scăzut. Dacă anumite „fracțiuni de procent” sunt considerate relevante pentru un nivel prea ridicat al indicelui, banca centrală se întreabă de ce aceeași logică nu s-ar aplica și în sens invers. Cu alte cuvinte, ar putea exista perioade în care ROBOR publicat să fi fost considerat „prea mic” față de un nivel teoretic corect.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Potrivit președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, decizia vizează exclusiv comportamentul băncilor în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, nu politicile BNR sau reglementările sectorului bancar.
Chirițoiu a explicat că analiza a vizat un ansamblu de probe, inclusiv comportamentul din intervalul de 30 de minute în care se stabilește ROBOR. În acest interval, cotațiile sunt ferme și trebuie să fie independente, iar în afara acestui interval cotațiile sunt orientative și vizibile. Potrivit Consiliului Concurenței, băncile ar fi coordonat comportamentul într-un mod care a încălcat normele de concurență.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate Băncii Transilvania, cu 875,74 milioane de lei, la care se adaugă 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România. Banca Comercială Română a fost sancționată cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank cu 431,03 milioane de lei, BRD-Groupe Societe Generale cu 412,47 milioane de lei, iar ING Bank cu 405,91 milioane de lei.
CEC Bank a primit o amendă de 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească de 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank de 45,86 milioane de lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România de 28,1 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar băncile au la dispoziție 30 de zile de la comunicarea motivării pentru a plăti amenzile și, eventual, pentru a contesta decizia la Curtea de Apel București.
Dosarul ROBOR readuce în discuție și o investigație similară deschisă după criza financiară din 2008. Acea anchetă, care viza posibila manipulare a indicilor ROBOR și ROBID, a fost finalizată în 2013 fără sancțiuni. Contextul de atunci era marcat de criza de lichiditate provocată de falimentul Lehman Brothers, de deprecierea leului și de creșterea abruptă a dobânzilor interbancare.
BNR avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea implicații serioase asupra stabilității financiare și asupra apetitului pentru creditare. Din acest motiv, banca centrală cere ca toate aspectele să fie explicate cât mai clar, astfel încât concluziile să poată fi acceptate, corectate sau respinse pe baza unor argumente solide.
În concluzie, BNR solicită clarificări oficiale în dosarul ROBOR, după amenzile record de 3,73 miliarde de lei aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci. Banca Națională subliniază că nu este vizată de investigație, dar avertizează că neclaritățile din spațiul public pot genera confuzii, acuzații nefondate și riscuri pentru stabilitatea financiară. Dosarul rămâne unul dintre cele mai importante cazuri din sistemul bancar românesc, cu implicații majore pentru piața monetară, bănci și clienții cu credite legate de ROBOR.
