Stanciu Eduard 
Președinta Comisiei Europene avertizează că Uniunea Europeană are nevoie de noi surse de venit pentru bugetul 2028–2034, în timp ce Germania cere reduceri de 400 de miliarde de euro.
Ursula von der Leyen cere noi surse de finanțare pentru bugetul UE 2028–2034 și avertizează că, fără acestea, vor urma contribuții mai mari sau tăieri.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cere statelor membre să accepte noi surse de finanțare pentru viitorul buget al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034. Avertismentul vine într-un moment în care negocierile dintre capitalele europene devin tot mai tensionate, iar propunerea Comisiei, de aproape 2.000 de miliarde de euro, este contestată în special de Germania.
Într-o conferință de presă susținută la Cork, în Irlanda, von der Leyen a transmis că Uniunea Europeană are nevoie de venituri suplimentare dacă vrea să evite două variante dificile: majorarea contribuțiilor naționale ale statelor membre sau reducerea drastică a cheltuielilor europene. Potrivit acesteia, lipsa unor noi resurse proprii ar crea un gol de aproximativ 66 de miliarde de euro pe an.
Președinta Comisiei a avertizat că, fără venituri suplimentare, ar fi nevoie de reduceri de până la 40% pentru a compensa deficitul anual. Un astfel de scenariu ar lovi programe importante ale Uniunii Europene, de la agricultură și coeziune până la apărare, competitivitate, infrastructură și sprijin pentru Ucraina.
Comisia Europeană a prezentat deja cadrul general al viitorului buget multianual pentru 2028–2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Executivul european susține că bugetul trebuie să răspundă unei perioade marcate de război, competiție economică globală, tranziție verde, presiune migratorie și nevoia de consolidare a apărării europene.
Ursula von der Leyen a evitat să prezinte direct propunerile drept „noi taxe”, însă Bruxelles-ul a pus deja pe masă mai multe variante de resurse proprii. Printre acestea se află venituri din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon, o contribuție legată de deșeurile electronice necolectate, o resursă bazată pe accizele la tutun și o contribuție pentru companiile mari care operează pe piața europeană.
Miza este cu atât mai mare cu cât Uniunea Europeană trebuie să își finanțeze noile priorități, dar și să gestioneze rambursarea împrumuturilor contractate prin programul NextGenerationEU, creat după pandemia de COVID-19. Pentru Comisie, noile venituri ar permite reducerea presiunii asupra bugetelor naționale și ar oferi mai multă stabilitate financiară la nivel european.
Negocierile se anunță însă dificile. Germania, cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii Europene, cere o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro din propunerea Comisiei. Berlinul consideră că bugetul de 2.000 de miliarde de euro este nesustenabil și avertizează că, în forma actuală, acordul nu poate fi obținut.
Potrivit unui document intern al guvernului german consultat de Reuters, chiar și după o reducere de 400 de miliarde de euro, viitorul buget european ar rămâne cu 27% mai mare decât actualul cadru financiar 2021–2027. Germania se teme că noua formulă ar putea ridica contribuția sa anuală la peste 50 de miliarde de euro.
Disputa reflectă o ruptură clasică în interiorul Uniunii Europene. Statele contributoare nete cer prudență bugetară și limitarea contribuțiilor naționale, în timp ce statele beneficiare de fonduri europene vor menținerea investițiilor în agricultură, coeziune și dezvoltare regională. În paralel, noile priorități strategice, precum apărarea, competitivitatea industrială și sprijinul pentru Ucraina, pun presiune suplimentară pe buget.
Liderii europeni au decis deja ca Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, să accelereze discuțiile privind noile resurse proprii. Obiectivul este ca statele membre să ajungă la o înțelegere politică asupra modului de finanțare a viitorului buget până la reuniunile din toamnă, cu perspectiva unui acord până la finalul anului.
Premierul irlandez a transmis că negocierile trebuie finalizate rapid pentru a evita blocaje instituționale și incertitudine înainte de intrarea în vigoare a noului buget, în 2028. Obținerea unui acord este însă complicată de faptul că bugetul multianual al UE are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre și de aprobarea Parlamentului European.
Pentru Ursula von der Leyen, mesajul este clar: Uniunea Europeană nu poate cere mai multă apărare, mai multă competitivitate, mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multe investiții strategice fără să accepte și o discuție serioasă despre bani. Fără noi surse de venit, nota de plată se va muta fie către guvernele naționale, fie către programele care ar urma să fie tăiate.
Viitorul buget al Uniunii Europene devine astfel una dintre cele mai importante bătălii politice ale următorilor ani. În joc nu este doar dimensiunea financiară a bugetului, ci și direcția strategică a UE: o Uniune care investește mai mult în securitate, industrie și extindere sau una care intră într-o perioadă de austeritate și compromisuri dure între statele membre.
