Stanciu Eduard 
Fostul președinte avertizează că următoarea provocare ar putea implica mai multe drone lansate simultan pentru suprasolicitarea apărării aeriene.
Traian Băsescu susține că incursiunile rusești verifică reacția militară a României și avertizează asupra unui posibil test cu un roi de drone.
Traian Băsescu susține că pătrunderile succesive ale dronelor în spațiul aerian românesc nu trebuie privite doar ca incidente izolate, ci și ca posibile acțiuni prin care Rusia testează capacitatea de reacție a României.
Fostul președinte avertizează că, după incursiunile individuale, următoarea provocare ar putea fi reprezentată de un „roi” de drone, adică mai multe aparate lansate simultan sau într-un interval foarte scurt.
„Urmează testul cu roiul”, este avertismentul transmis de Traian Băsescu, în contextul celor trei drone doborâte de piloții români în trei zile consecutive.
Afirmația reprezintă evaluarea fostului șef al statului, nu confirmarea existenței unui plan rusesc sau a unor informații operative privind pregătirea unui asemenea atac.
Băsescu: Rusia verifică modul în care reacționează România
În interpretarea lui Traian Băsescu, incursiunile permit Moscovei să observe mai multe elemente ale sistemului românesc de apărare: timpul necesar detectării țintei, momentul ridicării avioanelor, traseul aeronavelor, durata urmăririi și condițiile în care este luată decizia de deschidere a focului.
Un asemenea incident poate furniza informații și despre mijloacele folosite de România, coordonarea dintre radare și avioanele de luptă, precum și numărul resurselor care trebuie mobilizate pentru neutralizarea unei singure drone.
Băsescu a susținut și anterior că Vladimir Putin testează capacitatea de reacție a statelor NATO și încearcă să afle cu ce mijloace ar răspunde Alianța în situații reale.
Fostul președinte consideră că doborârea ultimelor drone a transmis un semnal necesar: România poate detecta, urmări și neutraliza aparatele care îi încalcă spațiul aerian.
Ce ar însemna un „test cu roiul”
Un roi de drone presupune folosirea simultană a mai multor aparate fără pilot, care pot urma trasee diferite și pot încerca să suprasolicite sistemele de supraveghere și apărare.
Într-un asemenea scenariu, militarii trebuie să identifice rapid fiecare țintă, să stabilească traiectoria și nivelul de pericol, apoi să decidă ordinea în care aparatele sunt interceptate.
Provocarea nu mai este doar doborârea unei drone, ci gestionarea mai multor ținte în același timp, fără epuizarea rachetelor și fără expunerea localităților sau infrastructurii critice.
Avertismentul lui Băsescu vizează tocmai acest risc: după ce Rusia ar fi observat răspunsul României la drone individuale, ar putea încerca să afle cât de eficient reacționează apărarea în fața unui număr mai mare de aparate.
Nu există însă, până în prezent, o confirmare oficială că Rusia pregătește un asemenea test împotriva României.
Trei drone doborâte în trei zile
Forțele Aeriene Române au neutralizat trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național în perioada 24–26 iulie.
Prima a fost doborâtă în apropierea localității Padina, județul Buzău, după ce fusese urmărită pe traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Aparatul a fost angajat cu o rachetă lansată de un F-16 deasupra unei zone nelocuite.
A doua dronă a fost neutralizată într-o zonă greu accesibilă și nelocuită, la aproximativ zece kilometri vest–nord-vest de Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.
Cea de-a treia a fost doborâtă duminică, la ora 10:13, la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în limita apelor teritoriale românești ale Mării Negre.
MApN a anunțat că, în 2026, au fost înregistrate 18 pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian național, dintre care trei s-au încheiat prin doborârea aparatelor. De la începutul războiului din Ucraina, instituția a contabilizat 33 de incursiuni atribuite dronelor rusești.
Problema costului fiecărei interceptări
Băsescu a atras atenția și asupra costului folosirii unor rachete lansate de avioanele F-16 împotriva dronelor, care sunt în general mult mai ieftine.
Fostul președinte consideră că asemenea intervenții nu pot deveni o soluție utilizată automat în orice situație. El a admis însă că prețul nu poate fi singurul criteriu atunci când o dronă riscă să lovească o școală, o rafinărie sau o zonă locuită.
Problema devine și mai importantă într-un scenariu cu numeroase ținte. Neutralizarea fiecărei drone cu câte o rachetă aer-aer ar putea consuma rapid muniția disponibilă și ar produce costuri foarte mari.
Din acest motiv, Băsescu cere adaptarea achizițiilor militare și acordarea unei priorități mai mari sistemelor antidronă dedicate, capabile să combată aparatele la un cost mai redus.
Achizițiile militare trebuie adaptate războiului cu drone
Traian Băsescu a cerut revizuirea comenzilor făcute prin programul european SAFE, argumentând că experiența războiului din Ucraina a schimbat modul în care trebuie stabilite prioritățile de înzestrare.
Fostul președinte susține că tancurile și vehiculele blindate foarte scumpe devin vulnerabile dacă nu sunt protejate de sisteme eficiente împotriva dronelor. El nu propune renunțarea la acestea, ci integrarea lor într-o arhitectură defensivă adaptată noilor amenințări.
Mesajul central al declarației sale este că România a trecut primul test prin doborârea țintelor individuale, dar trebuie să se pregătească pentru scenarii mai complexe.
În evaluarea lui Băsescu, adevărata probă ar putea apărea atunci când sistemul de apărare va fi obligat să urmărească și să neutralizeze mai multe drone simultan, protejând în același timp populația și infrastructura.
