Stanciu Eduard 
Parlamentul analizează un amendament constituțional care ar putea încheia mandatul lui Tamás Sulyok imediat după intrarea în vigoare.
Guvernul lui Péter Magyar încearcă să îl îndepărteze pe președintele Tamás Sulyok printr-un amendament constituțional criticat de organizațiile civice.
Parlamentul Ungariei analizează un pachet de amendamente constituționale care ar putea conduce la îndepărtarea din funcție a președintelui Tamás Sulyok, apropiat de fosta majoritate condusă de Viktor Orbán. Inițiativa aparține guvernului premierului proeuropean Péter Magyar și a generat critici privind procedura aleasă.
Proiectul a intrat în dezbaterea Parlamentului la 7 iulie și ar putea fi adoptat în săptămâna care începe pe 13 iulie. Potrivit textului prezentat, mandatul președintelui ar înceta în ziua următoare intrării în vigoare a amendamentului constituțional.
Péter Magyar îl acuză pe Sulyok că a permis consolidarea sistemului politic construit de Viktor Orbán și că nu a folosit atribuțiile prezidențiale pentru a opri adoptarea unor legi considerate antidemocratice. Premierul îl descrie drept un reprezentant al vechii puteri și susține că schimbarea este necesară pentru restaurarea statului de drept.
Tamás Sulyok respinge acuzațiile și afirmă că nu există o justificare juridică pentru demiterea sa. El a fost ales președinte în 2024 de majoritatea deținută atunci de Fidesz și a refuzat solicitările lui Magyar de a demisiona după schimbarea guvernului.
Funcția prezidențială din Ungaria este în mare parte ceremonială, dar șeful statului poate retrimite legile Parlamentului sau poate solicita verificarea acestora de Curtea Constituțională. Guvernul consideră că un președinte loial fostei puteri ar putea întârzia reformele promise după victoria electorală a lui Magyar.
Formula potrivit căreia Sulyok ar fi pus să „semneze propria demitere” simplifică procedura. Președintele poate promulga actul, îl poate retrimite sau poate solicita controlul constituționalității, însă amendamentul ar putea intra în vigoare și ar putea determina încetarea mandatului său în condițiile stabilite de Parlament.
Organizații pentru drepturile omului și experți constituționali au criticat abordarea guvernului. Amnesty International consideră că, deși Sulyok poate fi criticat pentru lipsa de reacție în perioada Orbán, acesta are dreptul la o procedură echitabilă și la garanții juridice.
Pachetul de reforme include și limitarea la 12 ani a perioadei în care o persoană poate ocupa un mandat parlamentar. Măsura ar afecta în special politicienii Fidesz cu experiență îndelungată și ar putea împiedica revenirea lui Viktor Orbán în Parlament.
Guvernul intenționează să introducă și o limită de vârstă pentru judecătorii Curții Constituționale, ceea ce ar conduce la înlocuirea unor magistrați numiți în perioada fostei majorități. Criticii consideră că schimbarea rapidă a mai multor instituții poate reproduce exact practicile de concentrare a puterii pe care Magyar afirmă că dorește să le elimine.
Susținătorii premierului argumentează că măsurile sunt necesare deoarece persoane numite de Orbán controlează încă instituții importante și pot bloca reformele. Partidul Tisza dispune de o majoritate parlamentară suficientă pentru modificarea Constituției.
Comisia Europeană a deblocat fonduri europene pentru Ungaria după angajamente privind independența justiției și combaterea corupției, dar nu a solicitat îndepărtarea președintelui Sulyok.
Adoptarea amendamentului ar putea declanșa o criză constituțională și noi proteste. Susținătorii lui Orbán au organizat deja manifestații în fața palatului prezidențial, acuzând guvernul că folosește majoritatea parlamentară pentru eliminarea adversarilor.
