Un atac cu drone a provocat un incendiu la marginea singurei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, amplificând temerile privind reluarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran.
Un atac cu drone a provocat duminică un incendiu la marginea centralei nucleare Barakah, singura centrală nucleară din Emiratele Arabe Unite, într-un incident descris de autoritățile de la Abu Dhabi drept un „atac terorist neprovocat”. Deși nu au fost raportate victime și nu a existat nicio eliberare radioactivă, evenimentul a ridicat nivelul de alertă în regiune și a alimentat temerile privind o posibilă reluare a conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Atacul a avut loc într-un moment de tensiune maximă în Orientul Mijlociu, pe fondul fragilității armistițiului și al intensificării mesajelor militare dintre Washington și Teheran. Emiratele Arabe Unite, stat care a găzduit sisteme de apărare aeriană și personal militar asociat cu Israelul, au acuzat recent Iranul de lansarea unor atacuri cu drone și rachete. Teheranul nu a fost acuzat oficial în acest caz, însă autoritățile emirateze investighează cine a lansat aparatele fără pilot.
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis că trei drone au pătruns peste granița de vest a țării, dinspre Arabia Saudită. Două dintre acestea au fost interceptate, iar una a lovit zona de la marginea centralei Barakah, provocând un incendiu. Potrivit autorităților, situația a fost ținută sub control, iar instalațiile nucleare nu au fost afectate în mod direct.
Regulatorul nuclear din Emiratele Arabe Unite a anunțat că incendiul nu a pus în pericol siguranța centralei și că toate unitățile funcționează normal. Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul nuclear al ONU, a transmis că lovitura a provocat un incendiu la un generator electric, iar unul dintre reactoare a fost alimentat temporar cu generatoare diesel de urgență. Informația este importantă, deoarece arată că sistemele de siguranță ale centralei au fost activate, fără a exista semne de contaminare radioactivă.
Centrala nucleară Barakah este un obiectiv strategic pentru Emiratele Arabe Unite. Proiectul, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, a fost construit cu sprijinul Coreei de Sud și a devenit operațional în 2020. Este singura centrală nucleară din lumea arabă și poate asigura până la un sfert din necesarul de energie al Emiratelor, federație care include și Dubaiul, unul dintre cele mai importante centre economice și turistice din regiune.
Atacul asupra centralei Barakah marchează prima situație în care complexul cu patru reactoare este vizat în actualul conflict regional. În 2017, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au încercat să lovească centrala în perioada în care aceasta se afla încă în construcție, însă autoritățile din Abu Dhabi au negat atunci producerea unui atac. De această dată, incidentul este confirmat de autorități și investigat ca o escaladare periculoasă.
Anwar Gargash, consilier diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite, a declarat că atacul reprezintă „o escaladare periculoasă”, indiferent dacă a fost executat direct de un actor statal sau prin intermediul unor grupări aliate. Mesajul reflectă îngrijorarea statelor din Golf față de extinderea conflictului prin atacuri cu drone, rachete și acțiuni ale grupărilor proxy.
Arabia Saudită a condamnat atacul și a anunțat ulterior că a interceptat trei drone care ar fi intrat în spațiul său aerian dinspre Irak. Acest detaliu este relevant deoarece Iranul și milițiile șiite aliate din Irak au folosit în trecut drone pentru a lovi ținte din statele arabe din Golf. În actualul context, orice atac asupra infrastructurii critice riscă să declanșeze reacții în lanț.
Incidentul vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Iranul controlează geografic o parte a acestei zone strategice, iar Statele Unite mențin o blocadă navală în regiune. Strâmtoarea este vitală pentru transportul petrolului și gazelor, iar orice escaladare militară poate afecta imediat piețele globale de energie.
Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj dur la scurt timp după o convorbire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Liderul de la Casa Albă a avertizat că „pentru Iran, ceasul ticăie” și că Teheranul trebuie să acționeze rapid, altfel „nu va mai rămâne nimic” din el. Declarația amplifică presiunea asupra Iranului și sugerează că Washingtonul ia în calcul o reacție dură dacă tensiunile continuă să crească.
De partea cealaltă, Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian, a declarat la televiziunea de stat că „degetele forțelor armate sunt pe trăgaci”, în timp ce diplomația continuă. Mesajul arată că Iranul încearcă să mențină o dublă strategie: presiune militară și deschidere formală către negocieri. Totuși, armistițiul din regiune pare tot mai fragil.
Situația este complicată și de evoluțiile din Liban, unde luptele dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, s-au intensificat în pofida unui armistițiu nominal. În paralel, Israelul ar coordona cu Statele Unite o posibilă reluare a atacurilor asupra Iranului, potrivit unor surse citate în contextul pregătirilor militare. Premierul Benjamin Netanyahu a transmis că Israelul este pregătit „pentru orice scenariu”.
Atacarea sau apropierea atacurilor de obiective nucleare este una dintre cele mai sensibile evoluții ale războaielor moderne. În ultimii ani, centralele nucleare au devenit puncte vulnerabile în conflicte, inclusiv în Ucraina, după invazia rusă începută în 2022. În timpul conflictului cu Iranul, Teheranul a susținut de mai multe ori că centrala sa de la Bushehr ar fi fost vizată, însă nu au fost raportate pagube directe asupra reactorului sau scurgeri radioactive.
Programul nuclear al Emiratelor Arabe Unite diferă semnificativ de cel iranian. Abu Dhabi a semnat cu Statele Unite un acord strict, cunoscut drept „123 agreement”, prin care a acceptat să renunțe la îmbogățirea internă a uraniului și la reprocesarea combustibilului nuclear uzat. Această alegere a fost făcută pentru a reduce îngrijorările privind proliferarea nucleară. Combustibilul nuclear folosit de Emirate provine din străinătate.
În cazul Iranului, programul nuclear se află de ani de zile în centrul tensiunilor cu Statele Unite și Israel. Teheranul susține că programul său este destinat exclusiv scopurilor pașnice, însă a îmbogățit uraniu aproape de nivelul necesar pentru arme nucleare și este suspectat că a avut o componentă militară până cel puțin în 2003. De asemenea, Iranul a restricționat în mai multe rânduri activitatea inspectorilor internaționali.
Israelul este considerat pe scară largă singura putere nucleară din regiune, deși nu a confirmat și nici nu a negat oficial că deține arme atomice. În timpul războiului, Iranul a lovit în apropierea facilității nucleare israeliene de la Dimona, episod care a arătat riscul ca infrastructura nucleară să fie prinsă în logica ripostelor militare.
În Iran, mesajele televizate au devenit tot mai militarizate. Prezentatori ai unor canale de stat au apărut în direct înarmați sau au transmis mesaje de sacrificiu patriotic. Un prezentator a primit instruire de bază cu armă de foc de la un membru mascat al Gardienilor Revoluției și a simulat tragerea asupra steagului Emiratelor Arabe Unite. Astfel de imagini contribuie la escaladarea retoricii și la tensionarea suplimentară a relațiilor regionale.
Pentru Emiratele Arabe Unite, atacul asupra zonei centralei Barakah este un avertisment serios. Chiar dacă reactorul nu a fost afectat, faptul că o dronă a ajuns în apropierea singurei centrale nucleare din lumea arabă ridică întrebări privind securitatea infrastructurii critice. Protejarea centralelor nucleare, a porturilor, a instalațiilor energetice și a rutelor maritime devine o prioritate absolută într-o regiune expusă atacurilor cu drone și rachete.
În concluzie, atacul cu drone asupra zonei centralei nucleare Barakah din Emiratele Arabe Unite nu a provocat victime și nu a dus la eliberare radioactivă, dar a amplificat temerile privind reluarea războiului regional. Incidentul evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii critice din Golf și riscul ca tensiunile dintre SUA, Israel și Iran să se transforme din nou într-un conflict deschis.
