Bulgaria se retrage din Coaliția de Voință pentru Ucraina

Premierul Rumen Radev afirmă că Sofia nu va susține un format care urmărește continuarea ajutorului financiar și militar acordat Kievului.

Bulgaria se retrage din Coaliția de Voință pentru Ucraina. Premierul Rumen Radev cere o soluție diplomatică și respinge continuarea ajutorului militar.

Bulgaria nu va mai participa la Coaliția de Voință, formatul internațional creat pentru coordonarea sprijinului militar, financiar și de securitate acordat Ucrainei.

Anunțul a fost făcut de premierul bulgar Rumen Radev, care a declarat că locul țării sale nu este într-o coaliție care insistă asupra continuării ajutorului militar și financiar pentru Kiev.

Radev susține că războiul nu poate fi încheiat prin prelungirea confruntării militare și că este necesară o inițiativă diplomatică puternică. Guvernul său a redus deja implicarea Bulgariei în programele de ajutor militar direct pentru Ucraina.

Bulgaria nu a trimis un reprezentant la ultima reuniune de coordonare a Coaliției, organizată la Paris. Întâlnirea a reunit aproximativ 25 de șefi de stat și de guvern din cele peste 30 de țări asociate formatului.

Coaliția de Voință este coordonată în principal de Franța și Regatul Unit. Formatul a fost creat pentru a consolida ajutorul acordat Ucrainei și pentru a pregăti eventuale garanții de securitate în cazul unui acord de pace.

Discuțiile din cadrul coaliției au vizat furnizarea de armament, protejarea spațiului aerian ucrainean, sprijinul financiar și posibilitatea desfășurării unor forțe internaționale după încetarea luptelor.

Retragerea Bulgariei reprezintă o fisură politică în grupul statelor europene care susțin Kievul. Sofia este membră atât a Uniunii Europene, cât și a NATO, iar industria bulgară de apărare este un producător important de muniție compatibilă cu echipamentele folosite de armata ucraineană.

Guvernul Radev afirmă însă că sprijinul militar nu a apropiat părțile de pace și că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze asupra negocierilor.

Poziția premierului a provocat reacții critice pe scena politică bulgară. Reprezentanți ai opoziției au avertizat că retragerea poate izola Bulgaria de procesele în care este proiectată viitoarea arhitectură europeană de securitate.

Partidul GERB a cerut ca Bulgaria să rămână implicată în luarea deciziilor privind securitatea Europei. Reprezentanții formațiunii susțin că pacea nu trebuie confundată cu acceptarea condițiilor impuse de Rusia.

Rumen Radev a avut și anterior poziții rezervate față de sancțiunile europene și ajutorul militar acordat Ucrainei. În iunie, el a amenințat că Bulgaria ar putea bloca un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, invocând efectele asupra economiei bulgare.

Guvernul său a anunțat, de asemenea, oprirea livrărilor directe de armament către Ucraina. Bulgaria poate continua însă să vândă produse militare prin contracte comerciale și intermediari, ceea ce face ca impactul practic al deciziei să depindă de măsurile adoptate ulterior.

Retragerea nu înseamnă ieșirea Bulgariei din NATO sau din politica externă comună a Uniunii Europene. Ea marchează însă o schimbare importantă de direcție față de guvernele care au susținut mai activ Ucraina.

Decizia va fi urmărită atent la Bruxelles, Paris, Londra și Kiev, în condițiile în care unitatea europeană este considerată esențială pentru menținerea presiunii asupra Moscovei.