Stanciu Eduard 
Călin Georgescu a criticat decizia autorităților din Cluj-Napoca de a nu permite folosirea drapelului și imnului Rusiei la competiția de gimnastică ritmică.
Călin Georgescu critică decizia lui Emil Boc privind simbolurile Rusiei la competiția de gimnastică de la Cluj și acuză politizarea sportului.
Călin Georgescu a criticat dur decizia autorităților din Cluj-Napoca privind interzicerea folosirii drapelului și imnului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, competiție desfășurată la BT Arena. Într-o intervenție la Realitatea Plus, Georgescu l-a atacat pe primarul Emil Boc, pe care l-a acuzat că a transformat un eveniment sportiv într-un conflict politic.
Declarațiile vin după ce echipa Rusiei de gimnastică ritmică s-a retras de la World Challenge Cup de la Cluj-Napoca, în urma anunțului făcut de Emil Boc potrivit căruia simbolurile oficiale ale Rusiei nu vor fi folosite în cadrul competiției. Primarul municipiului Cluj-Napoca a argumentat că nu este de acord ca drapelul și imnul unui stat pe care l-a numit „agresor în Europa” să fie utilizate într-o competiție organizată într-o țară a Uniunii Europene.
Călin Georgescu a condamnat această poziție și a afirmat că episodul de la Cluj reprezintă, în opinia sa, „definiția slugărniciei absolute, ridicată la rang de politică”. El a susținut că o competiție sportivă ar fi fost transformată într-un „circ politic” și a calificat decizia drept „o mare rușine pentru poporul român”.
Georgescu a mai afirmat că interdicția privind simbolurile Rusiei reprezintă „o palmă peste demnitatea poporului român”. În intervenția sa, acesta a invocat decizia Federației Internaționale de Gimnastică, care ar fi ridicat restricțiile aplicate sportivilor ruși și belaruși, permițând revenirea acestora în competițiile internaționale sub propriile simboluri.
„Noi vorbim de Federația Internațională de Gimnastică, care a hotărât în mai anul acesta toate detaliile și toate condițiile acestui turneu. Cine ești tu să faci chestiunea asta?”, a declarat Călin Georgescu, criticând intervenția autorităților locale din Cluj-Napoca.
Poziția exprimată de Georgescu se suprapune, în linii mari, cu argumentele folosite de Moscova după retragerea delegației ruse de la competiția de la Cluj. Rusia susține că deciziile forurilor internaționale de gimnastică trebuiau respectate și că autoritățile locale nu aveau dreptul să blocheze folosirea drapelului și imnului rus.
Scandalul a generat reacții dure la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat România de politizarea sportului și a transmis că situația nu va rămâne fără consecințe. Zaharova a susținut că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea simbolurilor naționale, deși, potrivit părții ruse, restricțiile fuseseră ridicate de Federația Internațională de Gimnastică și de forurile europene.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat decizia privind interzicerea simbolurilor ruse drept „inacceptabilă” și a transmis că Moscova susține retragerea echipei ruse din competiție. Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că va folosi mecanismele juridice internaționale pentru a contesta situația.
Emil Boc a explicat anterior că decizia sa nu vizează sportivii, ci simbolurile oficiale ale Federației Ruse. Primarul a precizat că orașul Cluj-Napoca a acceptat organizarea competiției în condițiile existente la momentul atribuirii evenimentului, când participarea sportivilor ruși era permisă doar fără drapel și imn, în contextul sancțiunilor impuse după invadarea Ucrainei.
Disputa de la Cluj readuce în prim-plan dezbaterea privind participarea sportivilor ruși și belaruși la competițiile internaționale, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Pentru autoritățile locale din Cluj-Napoca, folosirea simbolurilor Rusiei ar fi incompatibilă cu poziția României și a Uniunii Europene față de agresiunea militară rusă. Pentru Moscova și pentru criticii deciziei, cazul este prezentat ca o politizare a sportului.
Intervenția lui Călin Georgescu adaugă o nouă dimensiune politică scandalului, într-un moment în care reacțiile privind competiția de la Cluj depășesc zona sportivă și ajung în spațiul diplomatic și intern. Subiectul rămâne sensibil, mai ales în contextul tensiunilor dintre Rusia, Ucraina și statele europene care susțin Kievul.
