Flashromania 
Consiliul Superior al Magistraturii invocă lipsa legitimității Guvernului demis și încălcarea statutului magistraților, atrăgând atenția asupra independenței justiției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, marți, un punct de vedere critic privind proiectul de lege referitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit instituției, actul normativ a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale.
Poziția CSM ridică probleme serioase de constituționalitate și deschide o nouă dispută între autoritatea judecătorească și inițiatorii proiectului de lege.
Punct de vedere transmis Ministerului Justiției
Într-un comunicat, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat contextul în care și-a formulat poziția. Instituția a arătat că a transmis, marți, către Ministerul Justiției, ca urmare a solicitării acestei instituții, punctul de vedere referitor la proiectul de lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.
CSM a atras „ferm” atenția asupra unor vicii de neconstituționalitate identificate în acest proiect, considerând că forma propusă nu respectă cadrul legal și constituțional în vigoare.
Legitimitatea Guvernului demis, pusă sub semnul întrebării
Una dintre criticile centrale formulate de Consiliu vizează însăși legitimitatea inițierii proiectului. Potrivit CSM, actul normativ a fost inițiat cu încălcarea dispozițiilor constituționale și legale referitoare la legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege.
Această observație are în vedere situația politică actuală, în care Executivul funcționează cu atribuții limitate. CSM contestă, astfel, capacitatea unui guvern aflat în această situație de a propune un act normativ de o asemenea importanță.
Încălcarea statutului magistraților
Un alt punct esențial al criticii vizează includerea magistraților în acest proiect de lege. Conform CSM, această includere constituie o încălcare flagrantă a Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Instituția invocă o prevedere concretă a acestei legi. La articolul 205 alineatul (2) teza a II-a, se prevede că salarizarea judecătorilor și a procurorilor se stabilește prin legea specială privind salarizarea și alte drepturi salariale în domeniul justiției. Prin urmare, integrarea magistraților într-un proiect general de salarizare ar contraveni acestei dispoziții.
Independența financiară a magistraților
CSM a insistat asupra legăturii dintre salarizarea magistraților și independența justiției. Consiliul a punctat că independența justiției, consacrată expres de Constituția României, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori.
În acest context, instituția subliniază că salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției. Astfel, problema salarizării capătă o dimensiune care depășește cadrul strict administrativ.
Subminarea rolului autorității judecătorești
Criticile CSM merg mai departe, vizând impactul proiectului asupra echilibrului puterilor în stat. Consiliul atrage atenția că, în contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege „nesocotește grav” independența financiară a magistraților.
Mai mult, instituția consideră că actul normativ „subminează rolul de putere” în stat care revine autorității judecătorești. Această poziție evidențiază preocuparea CSM privind protejarea statutului justiției ca putere independentă în arhitectura constituțională a României.
Critici privind „diferența salarială tranzitorie”
Pe lângă aspectele de principiu, CSM a semnalat și deficiențe tehnice ale proiectului. Potrivit Consiliului, reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este „ambiguă și lipsită de previzibilitate”.
Această caracteristică ar contraveni cerințelor de calitate a legii prevăzute de articolul 1 alineatele (3) și (5) din Constituția României. Lipsa de claritate și de previzibilitate a unei norme legale reprezintă, în jurisprudența constituțională, un motiv frecvent de neconstituționalitate.
Concluzia CSM: proiectul nu poate fi promovat în forma actuală
În concluzie, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și cu statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă.
CSM susține că singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției. Poziția fermă a Consiliului indică un posibil obstacol important în calea adoptării acestui proiect de lege, într-un domeniu deosebit de sensibil al raporturilor dintre puterile statului.
