Stanciu Eduard 
Instanța a admis acțiunea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept și a dispus anularea deciziei prin care premierul înființase Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din justiție.
Curtea de Apel București a anulat decizia premierului Ilie Bolojan de înființare a Comitetului pentru analiza legislației din justiție.
Curtea de Apel București a decis anularea Deciziei nr. 574/19.12.2025, actul prin care premierul Ilie Bolojan a înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Hotărârea a fost pronunțată luni de Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal și nu este definitivă.
Instanța a admis acțiunea formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație care a contestat legalitatea actului administrativ semnat de prim-ministru. Judecătorii au respins excepțiile invocate de premier și au dispus anularea deciziei, precum și suspendarea executării acesteia până la soluționarea definitivă a cauzei.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, astfel că disputa juridică nu este încheiată. Până la o decizie definitivă, însă, Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției rămâne blocat din punct de vedere juridic.
Decizia nr. 574/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial în 19 decembrie 2025 și prevedea constituirea unui organism fără personalitate juridică, cu rol consultativ, denumit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Potrivit actului normativ, Comitetul urma să fie condus de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului și să fie format din reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. La lucrările sale puteau fi invitați și reprezentanți ai altor instituții publice, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale.
Comitetul fusese prezentat ca un instrument de analiză și consultare pentru eventuale modificări în zona legislației din justiție. În practică, însă, înființarea sa a generat contestări în instanță și critici privind cadrul legal, atribuțiile și modul în care Guvernul încerca să intervină într-un domeniu sensibil, aflat în centrul dezbaterilor publice despre independența justiției.
Nu este prima lovitură juridică primită de comitetul constituit de Ilie Bolojan. În martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și a dispus suspendarea Deciziei nr. 574/2025. Instanța supremă a decis atunci suspendarea activității Comitetului, după ce Curtea de Apel București respinsese inițial cererea de suspendare.
În comunicarea publică de la acel moment, Înalta Curte a arătat că suspendarea viza decizia emisă de prim-ministrul Ilie Bolojan privind înființarea comitetului pentru legile justiției. Decizia instanței supreme a avut efect imediat asupra activității organismului, blocând funcționarea acestuia până la clarificarea legalității actului administrativ.
Noua hotărâre a Curții de Apel București merge mai departe decât suspendarea și vizează chiar anularea deciziei de înființare. Diferența este importantă: suspendarea blochează temporar efectele unui act, în timp ce anularea, dacă rămâne definitivă, elimină actul din ordinea juridică.
Miza dosarului este una majoră, deoarece privește modul în care executivul poate organiza structuri consultative în domeniul justiției și limitele intervenției politice în procesul de analiză și modificare a legislației. Într-un context în care sistemul judiciar este marcat de dispute privind independența magistraților, pensiile speciale, reformele asumate și presiunea publică pentru schimbări, orice mecanism guvernamental creat în această zonă este privit cu atenție sporită.
Pentru Guvernul Bolojan, hotărârea reprezintă un nou obstacol în încercarea de a coordona revizuirea legislației din justiție printr-un comitet constituit la nivelul Palatului Victoria. Pentru contestatari, decizia instanței confirmă suspiciunile privind legalitatea înființării organismului.
Până la soluționarea definitivă a cauzei, efectele politice și juridice ale hotărârii rămân importante. Dacă recursul va fi formulat, dosarul va ajunge din nou în fața instanței superioare. Dacă anularea va fi menținută definitiv, premierul nu va mai putea folosi Decizia nr. 574/2025 ca temei pentru funcționarea Comitetului.
Cazul readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale ultimilor ani: cine, cum și în ce limite poate iniția schimbări în legislația justiției. Într-un stat de drept, reforma justiției nu poate fi doar un proiect politic, ci trebuie să respecte reguli clare de legalitate, transparență și echilibru între puteri.
