Stanciu Eduard 
Fluviul se menține mult sub media lunii iulie. Apele Române și Hidroelectrica suplimentează debitele pe Olt și Argeș pentru susținerea centralei de la Cernavodă.
Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la 1.650 mc/s. Au fost impuse restricții la irigații, iar autoritățile încearcă să protejeze producția de energie nucleară.
Debitul Dunării la intrarea în România a coborât duminică, 19 iulie, la 1.650 de metri cubi pe secundă, atingând un nou minim al actualei perioade de secetă. Valoarea se menține mult sub media multianuală a lunii iulie, potrivit Administrației Naționale „Apele Române”.
Prognozele indică o creștere ușoară în zilele următoare, pe fondul precipitațiilor așteptate în bazinul hidrografic al fluviului. Până la revenirea debitului, autoritățile au pus în aplicare măsuri pentru protejarea alimentării cu apă, a irigațiilor și a producției de energie.
Cu numai trei zile înainte, Dunărea înregistra la intrarea în țară un debit de aproximativ 1.750 mc/s. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor anticipa continuarea scăderii, însă nivelul de 1.650 mc/s a fost atins mai repede decât estimările inițiale.
Valoarea este comparabilă cu minimul înregistrat în anul 2003. Cel mai redus debit măsurat vreodată la intrarea Dunării în România a fost de aproximativ 1.400 mc/s, în 1985.
Reducerea cantității de apă produce deja efecte în agricultură. Pe sectorul Călărași–Cernavodă a fost introdusă treapta a treia de restricții pentru irigații, ceea ce înseamnă că apa este furnizată în cantități mai mici utilizatorilor din agricultură.
Măsura afectează una dintre cele mai importante zone agricole ale țării, în care sunt cultivate suprafețe extinse cu porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță. Reducerea apei disponibile pentru irigații poate pune presiune suplimentară asupra culturilor deja afectate de temperaturile ridicate și de lipsa precipitațiilor.
Un alt punct sensibil este alimentarea cu apă necesară funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Instalațiile centralei folosesc apa Dunării pentru procesele de răcire, iar scăderea nivelului fluviului impune menținerea unor cote minime în zona de captare.
Pentru reducerea riscurilor, Apele Române și Hidroelectrica au început evacuări controlate din acumulările de pe râurile Olt și Argeș. Apa eliberată ajunge în Dunăre și contribuie la susținerea nivelurilor necesare producerii energiei nucleare la Cernavodă.
Autoritățile au precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc evitarea unei situații în care debitul scăzut ar putea afecta activitatea centralei. Evoluția este monitorizată permanent împreună cu Hidroelectrica și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Debitul redus poate afecta și navigația. Atunci când nivelul apei scade, șenalul navigabil devine mai îngust sau mai puțin adânc, iar navele de transport sunt obligate să reducă încărcătura pentru a evita atingerea fundului fluviului.
În perioadele de secetă severă pot apărea dificultăți și în porturile dunărene, unde operațiunile de încărcare și descărcare sunt influențate de pescajul navelor. Costurile transportului cresc dacă aceeași cantitate de marfă trebuie împărțită între mai multe ambarcațiuni.
Temperaturile ridicate și scăderea nivelului apei pot favoriza și dezvoltarea accelerată a algelor. Fenomenul poate afecta calitatea apei și concentrația de oxigen, motiv pentru care administrațiile bazinale monitorizează atât debitul, cât și parametrii de calitate.
Apele Române estimau anterior că, începând de luni, 20 iulie, debitul ar putea începe să crească și să ajungă la aproximativ 1.900 mc/s, datorită precipitațiilor prognozate în bazinul Dunării. Ultima informare indică însă o revenire lentă, nu o normalizare imediată.
Media multianuală a lunii iulie este considerabil mai ridicată decât nivelul actual. Diferența arată amploarea deficitului de apă acumulat în bazinul fluviului și dependența Dunării de precipitațiile căzute în mai multe state europene.
Autoritățile vor continua să ajusteze debitele evacuate din acumulări și restricțiile aplicate utilizatorilor, în funcție de evoluția hidrologică. Prioritățile sunt alimentarea populației, producția de energie și protejarea ecosistemelor, urmate de necesarul pentru irigații și activități economice.
