Stanciu Eduard 
Liderii B9 și ai statelor nordice au declarat la București că Rusia rămâne principala amenințare directă pentru NATO și au cerut apărare întărită pe Flancul Estic.
Liderii Formatului București 9 și ai Aliaților Nordici au adoptat, la București, Declarația Comună a Summitului B9 și al statelor nordice, document care reafirmă angajamentul pentru întărirea securității euro-atlantice, consolidarea Flancului Estic al NATO și sprijinul ferm pentru Ucraina. Reuniunea a avut loc miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu participarea secretarului general al NATO, a președintelui Ucrainei și a Statelor Unite ale Americii în calitate de observator.
Declarația adoptată la București transmite un mesaj politic clar: Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Liderii reuniți în capitala României au subliniat că NATO trebuie să se concentreze în continuare asupra misiunii fundamentale de apărare colectivă și asupra unei posturi robuste de apărare avansată pe Flancul Estic.
Documentul pune accent pe unitatea statelor de pe Flancul Estic și a aliaților nordici, într-un moment în care regiunea se confruntă cu riscuri de securitate majore. Liderii au arătat că spațiul strategic de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice trebuie tratat ca o linie continuă de apărare, în interiorul unei Alianțe Nord-Atlantice mai puternice și mai bine pregătite.
În declarație, statele participante afirmă că legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității colective. Mesajul este important în contextul în care aliații europeni sunt presați să își asume o contribuție mai mare la apărare, iar relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru descurajarea militară în fața Rusiei. Summitul de la București a avut ca obiectiv principal transmiterea unui semnal de coerență strategică înaintea următoarelor decizii majore din cadrul NATO.
Unul dintre cele mai importante angajamente menționate în Declarația Comună vizează creșterea investițiilor în apărare. Liderii B9 și nordici afirmă că aliații își asumă responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin majorarea cheltuielilor militare, în perspectiva atingerii obiectivului de 5% din PIB pentru apărare. Documentul notează că au fost deja făcute progrese semnificative în cadrul Alianței, unele state atingând sau depășind țintele de investiții.
Declarația insistă și asupra faptului că planurile de apărare ale NATO trebuie să fie complet dotate cu resurse. Liderii cer îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic. Această formulare arată că accentul nu cade doar pe bugete mai mari, ci și pe capacitatea concretă a Alianței de a reacționa rapid în caz de criză.
Statele participante condamnă acțiunile Rusiei împotriva aliaților și partenerilor, incluzând sabotajul, atacurile cibernetice, activitățile hibride și încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic. Declarația subliniază nevoia urgentă de consolidare a apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor generate de drone.
Un alt capitol important al declarației se referă la protejarea infrastructurii maritime critice și la libertatea de navigație. Liderii au menționat inițiative precum Baltic Sentry, Eastern Sentry și Arctic Sentry, prezentate ca instrumente care întăresc poziția NATO în zone strategice expuse. Aceste elemente reflectă preocuparea crescândă pentru securitatea maritimă, cablurile submarine, infrastructura energetică și rutele comerciale.
Declarația de la București susține extinderea bazei industriale de apărare transatlantice. Liderii cer creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente și investiții susținute în cercetare și inovare. În document este menționată și importanța lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, țară care a devenit un reper pentru adaptarea rapidă a tehnologiilor militare la realitățile războiului modern.
Sprijinul pentru Ucraina ocupă un loc central în Declarația Comună. Liderii B9 și nordici condamnă războiul de agresiune al Rusiei și reafirmă susținerea pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele recunoscute internațional. Documentul menționează că sprijinul pentru Kiev reprezintă și o investiție în propria securitate a Aliaților.
Statele participante își mențin angajamentul de a răspunde celor mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei, inclusiv prin inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei, cunoscută drept PURL. Această abordare indică trecerea de la sprijin politic general la mecanisme concrete de finanțare, livrare și coordonare a ajutorului militar.
Declarația susține o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și pe baza unor garanții de securitate solide și credibile. Liderii salută eforturile de pace ale Statelor Unite, susținute de aliați și parteneri, și afirmă că presiunea asupra Rusiei trebuie sporită pentru ca Moscova să pună capăt războiului ilegal de agresiune și să se angajeze în negocieri reale.
În document este menționată și Republica Moldova, în contextul partenerilor-cheie cu care NATO și aliații trebuie să aprofundeze cooperarea. Pentru România, această referire are o miză specială, având în vedere presiunile hibride exercitate de Rusia asupra Chișinăului și importanța stabilității Republicii Moldova pentru securitatea regiunii Mării Negre.
Declarația Comună include și o referire la situația din Orientul Mijlociu. Liderii se declară îngrijorați de evoluțiile din regiune și își exprimă sprijinul pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Această mențiune extinde cadrul summitului dincolo de Flancul Estic și arată preocuparea aliaților pentru securitatea rutelor maritime globale.
Un element politic relevant îl reprezintă poziția Ungariei. Potrivit relatărilor privind declarația, Budapesta și-a exprimat o „abținere constructivă” față de limbajul convenit de participanți și nu a fost în măsură să susțină formularea actuală a documentului ca limbaj agreat. Administrația Prezidențială a precizat că această abținere este legată de faptul că Ungaria se află într-o perioadă de tranziție guvernamentală.
Chiar și cu această nuanță, mesajul general al summitului rămâne unul de unitate strategică. Liderii au afirmat că sunt pregătiți să continue construirea unei Alianțe mai capabile de luptă, mai reziliente și mai bine pregătite, gata să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat. Obiectivul strategic principal formulat în declarație este oferirea unui plus de securitate pentru spațiul euro-atlantic.
Summitul de la București consolidează rolul României ca stat-cheie pe Flancul Estic al NATO. Prin găzduirea reuniunii B9 și a Aliaților Nordici, Bucureștiul a adus în prim-plan securitatea regiunii Mării Negre, legătura cu zona baltică și nordică, sprijinul pentru Ucraina și nevoia unei contribuții europene mai mari la apărarea comună. Următoarea reuniune a formatului va avea loc în Polonia, potrivit Declarației Comune adoptate la București.
