Flashromania 
Înalta Curte a decis definitiv că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ. Hotărârea menține decizia Curții de Apel Timișoara și poate duce la încetarea mandatului de primar.
Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu ANI. Înalta Curte a stabilit că primarul Timișoarei s-a aflat în conflict de interese.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit joi că edilul, care este și președinte al USR, s-a aflat în conflict de interese administrativ. Decizia instanței supreme menține hotărârea pronunțată anterior de Curtea de Apel Timișoara, pe 10 februarie, și este definitivă.
Hotărârea reprezintă o lovitură politică și administrativă majoră pentru Dominic Fritz, aflat la al doilea mandat de primar al Timișoarei. Potrivit motivării Curții de Apel Timișoara, menținute acum de Înalta Curte, un ales local aflat în stare de incompatibilitate sau conflict de interese își poate pierde mandatul, în baza prevederilor din Codul administrativ.
În decizia instanței de fond, magistrații au invocat dispozițiile legale potrivit cărora mandatul unui primar încetează de drept dacă, printr-un raport de evaluare definitiv, se constată existența unui conflict de interese sau a unei incompatibilități. Această situație juridică urmează să fie constatată prin ordin al prefectului.
Dominic Fritz susținuse anterior că, în cazul unei decizii definitive, ar urma să fie sancționat cu reducerea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum șase luni. Explicația sa a fost însă contrazisă de instanța de fond, care a arătat că, pentru aleșii locali, consecința constatării definitive a conflictului de interese poate fi încetarea mandatului.
Ce a stabilit Înalta Curte
Înalta Curte a transmis, într-un comunicat de presă, că Dominic Fritz „a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara”.
Potrivit instanței supreme, situația în care s-a aflat Dominic Fritz corespunde elementelor relevante în materia conflictului de interese. Judecătorii au indicat existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului administrativ și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Înalta Curte a subliniat că legea impune obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Potrivit instanței, această obligație are rolul de a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și de a împiedica folosirea autorității publice pentru favorizarea unor interese private.
„Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, se arată în comunicatul instanței supreme.
Ce urmează pentru Dominic Fritz
După pierderea definitivă a procesului cu ANI, Dominic Fritz riscă să își piardă mandatul de primar al Timișoarei. Potrivit hotărârii Curții de Apel Timișoara, consultată de presa centrală, încetarea mandatului unui ales local aflat în conflict de interese se constată prin ordin al prefectului.
Judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara au arătat că, în cazul aleșilor locali, printre care primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni, legislația prevede încetarea de drept a mandatului atunci când există un raport definitiv de evaluare privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.
Instanța a invocat articolele 160, 193 și 204 din Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi au preluat norme existente anterior în Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Curtea de Apel Timișoara a subliniat și gravitatea atingerii aduse interesului public prin conflictele de interese ale aleșilor locali, chiar și în situații considerate mai puțin semnificative. În acest context, judecătorii au apreciat că interdicția de a ocupa funcții publice alese pentru o perioadă de trei ani nu este disproporționată.
Acuzațiile formulate de ANI
Agenția Națională de Integritate l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ în iulie 2024. Inspectorii de integritate au susținut că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare.
Potrivit ANI, documentația tehnică aferentă beneficiarului acelui PUZ fusese realizată de firma unui consilier local USR. Acesta îl împrumutase pe Dominic Fritz cu suma de 25.000 de lei în campania electorală pentru alegerile locale.
În opinia inspectorilor de integritate, această relație financiară directă a creat o situație de conflict de interese, deoarece primarul a participat la emiterea unui act administrativ care putea produce un beneficiu pentru creditorul său.
Cum s-a apărat Dominic Fritz
Dominic Fritz a contestat raportul ANI în instanță și a susținut că, după preluarea mandatului, a continuat proceduri administrative începute de fostul primar Nicolae Robu. Printre acestea se afla și proiectul de PUZ vizat de raportul ANI.
Primarul Timișoarei a argumentat că proiectul fusese deja aprobat anterior de fostul edil, iar după preluarea mandatului i s-ar fi recomandat de către funcționarii publici din primărie să confirme și să resemneze aprobarea, pentru a nu exista suspiciuni privind legalitatea documentației, în condițiile în care mandatul lui Nicolae Robu încetase.
Fritz a mai susținut că banii împrumutați în campania electorală au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă și că nu s-ar fi produs niciun folos material în favoarea persoanei care îl împrumutase.
În acțiunea depusă în instanță, Dominic Fritz a invocat mai multe motive pentru care raportul ANI nu ar îndeplini condițiile legale. Printre acestea se numără faptul că atribuția de întocmire a referatului ar fi fost exercitată de fostul primar, că nu ar fi avut posibilitatea practică de a adopta o altă conduită și că viceprimarul nu fusese ales la acel moment pentru a-i delega atribuția.
De ce au respins judecătorii apărarea
Curtea de Apel Timișoara nu a acceptat argumentele primarului și a arătat că problema nu era legalitatea actului administrativ din punct de vedere tehnic, ci situația particulară a persoanei care a participat la emiterea acestuia.
Judecătorii au reținut că nu trebuie să existe suspiciuni că un ales local și-ar fi exercitat atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său. Cu alte cuvinte, chiar dacă actul administrativ era oportun, util comunității și respecta normele tehnice, acesta rămânea afectat din perspectiva integrității dacă emitentul se afla în conflict de interese.
Instanța a explicat că faptul că o persoană imparțială ar fi putut adopta aceeași conduită nu elimină existența conflictului de interese. Potrivit Curții, într-o asemenea situație, singura conduită legală era abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea actului.
Obligația de abținere, punct central al dosarului
Unul dintre elementele centrale ale motivării a fost obligația de abținere. Curtea de Apel Timișoara a arătat că această obligație, prevăzută de Codul administrativ, este imperativă și nu permite derogări.
Judecătorul instanței de fond a subliniat că, atunci când o persoană care ocupă funcția de primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, aceasta are obligația legală să nu semneze documente legate de proiectul care a generat conflictul și să nu participe la nicio etapă a procesului decizional.
Instanța a mai arătat că delegarea atribuțiilor nu era doar o opțiune, ci mecanismul prin care se putea asigura continuitatea activității administrative fără încălcarea legii. Chiar dacă viceprimarul Timișoarei nu fusese încă ales la momentul respectiv, primarul ar fi putut delega atribuțiile către secretarul general al municipiului sau către un funcționar public cu funcție de conducere.
Impact politic major pentru USR
Decizia definitivă a Înaltei Curți are și o miză politică importantă. Dominic Fritz este președintele USR și unul dintre cei mai vizibili lideri ai partidului. În același timp, el este considerat unul dintre susținătorii politici importanți ai lui Ilie Bolojan, în contextul disputelor recente privind formarea Guvernului.
Pierderea definitivă a procesului cu ANI poate afecta poziția sa politică și administrativă, mai ales dacă prefectul va emite ordinul de încetare a mandatului de primar al Timișoarei. O asemenea evoluție ar deschide o criză politică locală și ar putea genera alegeri anticipate pentru Primăria Timișoara, în funcție de procedurile legale aplicabile.
Pentru USR, cazul vine într-un moment sensibil, în care partidul se află implicat în negocieri și poziționări politice la nivel național. O eventuală pierdere a mandatului de către liderul formațiunii ar avea efecte importante asupra imaginii partidului.
Concluzie
Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, după ce Înalta Curte a menținut decizia Curții de Apel Timișoara privind existența unui conflict de interese administrativ. Instanța supremă a stabilit că primarul Timișoarei a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru un creditor al său din campania electorală.
Decizia este definitivă și poate duce la încetarea mandatului de primar, prin ordin al prefectului. Dominic Fritz susținuse că sancțiunea ar fi reducerea indemnizației, însă instanța de fond a reținut că, pentru aleșii locali aflați în conflict de interese, legislația prevede încetarea de drept a mandatului.
