Stanciu Eduard 
O pauză a luptelor ar putea oferi Kievului timp de refacere, dar și Rusiei ocazia de a-și moderniza armata și de a pregăti provocări împotriva statelor NATO.
Experții NATO avertizează că un armistițiu în Ucraina ar putea permite Rusiei să își refacă armata și să crească riscurile pentru statele aliate.
Un posibil armistițiu în Ucraina este analizat cu prudență de experții NATO, care avertizează că o pauză a luptelor ar putea oferi Rusiei timpul necesar pentru refacerea, întărirea și modernizarea capacităților sale militare. Deși un armistițiu ar putea aduce o perioadă de respiro pentru Ucraina, riscurile pe termen mediu pentru securitatea europeană sunt considerate majore.
Potrivit evaluărilor citate de presa ucraineană, oprirea temporară a ostilităților ar putea permite Moscovei să își reorganizeze forțele, să refacă stocurile de muniție, să modernizeze infrastructura militară și să pregătească noi scenarii de presiune asupra statelor vecine. Cele mai expuse ar fi țările baltice, Polonia și statele nordice aflate în proximitatea zonelor de interes strategic ale Rusiei.
În prezent, Rusia continuă să își consolideze infrastructura militară, inclusiv în zonele apropiate de frontierele NATO. Experții Alianței analizează nu doar capacitatea Moscovei de a continua războiul împotriva Ucrainei, ci și posibilitatea ca Rusia să folosească o eventuală pauză pentru a pregăti provocări sau operațiuni hibride împotriva unor state membre.
Una dintre temerile majore este că un armistițiu ar putea fi interpretat la Moscova nu ca o cale spre pace, ci ca o oportunitate strategică. Într-un astfel de scenariu, Rusia ar putea reduce presiunea militară asupra Ucrainei doar temporar, pentru a reveni ulterior cu forțe mai bine echipate sau pentru a testa coeziunea NATO prin acțiuni limitate în alte regiuni.
Avertismentele vin înaintea summitului NATO de la Ankara, programat marți și miercuri, la care vor participa liderii celor 32 de state membre, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump. Războiul din Ucraina, apărarea aeriană, cheltuielile militare și riscurile de securitate de pe flancul estic vor fi printre principalele teme de discuție.
Statele aliate sunt preocupate de scenariul în care Rusia ar putea pregăti provocări împotriva țărilor baltice sau Poloniei. Acestea ar putea lua forma unor incidente de frontieră, atacuri hibride, sabotaje, presiuni militare sau acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a declanșa imediat un conflict deschis.
Unii experți estimează că, în cazul unui armistițiu care ar îngheța conflictul fără garanții ferme de securitate, Rusia ar putea redeveni o amenințare directă pentru NATO într-un interval de doi până la cinci ani. Acest calcul include capacitatea Moscovei de a produce armament, de a instrui noi trupe și de a adapta lecțiile învățate pe frontul ucrainean.
Pentru Ucraina, dilema este complicată. Pe de o parte, o pauză a luptelor ar putea salva vieți și ar permite refacerea infrastructurii militare și civile. Pe de altă parte, un armistițiu fără garanții solide ar putea lăsa țara vulnerabilă în fața unui nou atac rusesc.
În acest context, liderii NATO sunt presați să găsească un echilibru între sprijinirea unei eventuale soluții diplomatice și menținerea unei poziții de descurajare credibile. Orice armistițiu ar trebui însoțit de garanții clare, monitorizare strictă și întărirea capacității de apărare a Ucrainei.
Mesajul experților este că pacea nu poate fi confundată cu o simplă pauză operațională. Dacă Rusia folosește armistițiul pentru a se pregăti de un nou război, securitatea întregii Europe ar putea fi pusă în pericol.
