FAZ: „Bolojan era serios”

Presa germană analizează căderea Guvernului Bolojan și descrie PSD ca pe un sistem de corupție și clientelism opus reformelor reale.

Căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan a ajuns în atenția presei internaționale, iar una dintre cele mai importante publicații germane, Frankfurter Allgemeine Zeitung, a publicat o amplă analiză despre criza politică de la București. Textul descrie demiterea Guvernului Bolojan drept un moment cu implicații majore pentru România, în contextul reformelor asumate de fostul premier și al tensiunilor dintre partidele aflate până recent la guvernare.

Potrivit analizei FAZ, Ilie Bolojan este prezentat ca un politician reformist, cu reputație de integritate și seriozitate administrativă. Publicația germană amintește parcursul său ca fost primar al municipiului Oradea, unde reformele administrative, disciplina bugetară și atragerea investițiilor au transformat orașul într-un exemplu de dezvoltare locală. Această imagine l-a propulsat ulterior la nivel național, ca posibil lider capabil să reducă deficitul și să reformeze statul.

Articolul notează că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură votată de 281 de parlamentari, mult peste pragul necesar de 233. Moțiunea a fost inițiată de PSD, partid care participase la guvernare până recent, alături de AUR, formațiune descrisă drept naționalistă și aflată în creștere în sondaje.

FAZ atrage atenția că, dacă România ar ajunge la alegeri anticipate, scenariu care nu este inevitabil, AUR ar putea deveni cea mai puternică forță politică. Publicația menționează că partidul condus de George Simion se menține în sondaje la aproximativ 35% și combină discursul despre „România Mare” cu populism economic și atacuri la adresa „eurocraților” de la Bruxelles.

Un punct important al analizei este legat de constrângerile economice ale României. FAZ amintește că, potrivit datelor Eurostat, România a avut în 2024 un deficit bugetar de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În 2025, deficitul a coborât la 7,3%, rămânând totuși cel mai ridicat din UE. Reducerea deficitului este prezentată ca fiind în mare parte meritul reformelor începute de Ilie Bolojan.

Publicația germană subliniază că Bolojan a fost considerat omul potrivit pentru a reduce dezechilibrele bugetare și pentru a evita o eventuală incapacitate de plată a statului. În același timp, fostul premier a declarat luptă împotriva corupției, a risipei din companiile de stat și a privilegiilor unor categorii din sectorul public.

FAZ notează că integritatea personală a lui Ilie Bolojan nu a fost pusă credibil la îndoială nici măcar de adversarii săi politici. Această observație este importantă într-un context politic în care acuzațiile de corupție și clientelism au marcat de multe ori dezbaterea publică din România.

Într-o discuție cu publicația germană, Bolojan ar fi propus măsuri dure împotriva corupției, inclusiv eliminarea termenului de prescripție pentru cazurile de corupție deosebit de grave. De asemenea, el ar fi susținut limitarea posibilității de a muta judecători în timpul proceselor fără motive întemeiate, pentru a opri tergiversarea dosarelor până la prescriere.

Un alt capitol important al reformelor vizate de Bolojan privea companiile de stat. FAZ scrie că guvernele anterioare au folosit controlul asupra acestor companii pentru a distribui funcții bine plătite în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau structuri fără activitate reală. În acest context, Bolojan a anunțat inclusiv intenția de privatizare a companiei TAROM, descrisă ca fiind cronic neprofitabilă.

Publicația amintește și declarațiile Oanei Gheorghiu, adjuncta lui Bolojan în aparatul guvernamental, potrivit cărora România are peste 1.500 de companii de stat care produc pierderi de peste două miliarde de euro anual. Pentru un stat cu deficit ridicat, aceste pierderi reprezintă o presiune majoră asupra bugetului public.

O altă temă sensibilă a fost reforma pensiilor speciale și a privilegiilor din justiție. FAZ notează că Bolojan a criticat sistemul prin care anumite categorii din justiție pot beneficia de pensii foarte mari, uneori după doar 25 de ani de activitate, pensii care pot depăși veniturile salariale obișnuite. Fostul premier a descris aceste privilegii drept „insuportabile” pentru societate.

În această cheie, publicația germană scrie că Bolojan a fost comparat uneori cu Javier Milei, președintele Argentinei, prin stilul său dur de a tăia sinecuri, privilegii și cheltuieli considerate inutile. Diferența subliniată de FAZ este că Bolojan nu doar vorbea despre reforme, ci încerca efectiv să le impună.

Potrivit analizei, tocmai această seriozitate a reformelor ar fi generat reacția celui mai mare partener de coaliție. FAZ descrie PSD drept partidul care reprezintă, mai mult decât oricare altul în România, „un sistem de corupție și clientelism” respins de Bolojan.

Publicația îi menționează pe Sorin Grindeanu, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu, descrisă drept soția influentă a secretarului general al PSD, ca figuri importante ale partidului care ar fi combătut reformele reale prin rezistență în culise și critică populistă în spațiul public.

Analiza germană este dură la adresa PSD, afirmând că modelul de succes al partidului s-ar baza de decenii pe lipsă de transparență și pe redirecționarea resurselor statului și a fondurilor europene în folos propriu. În acest context, PSD ar fi fost interesat să mențină fluxul de fonduri europene, dar fără un premier care să blocheze mecanismele de influență și clientelism.

FAZ sugerează că PSD nu ar fi dorit neapărat distrugerea coaliției de patru partide, ci mai degrabă înlăturarea lui Ilie Bolojan. Cu un premier mai tolerant față de vechile practici, inclusiv din PNL, social-democrații ar fi putut continua cooperarea guvernamentală.

În concluzie, analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung prezintă căderea Guvernului Bolojan ca pe un episod semnificativ nu doar pentru politica internă, ci și pentru direcția reformelor din România. Publicația germană îl descrie pe fostul premier ca pe un reformator serios, confruntat cu un sistem politic rezistent la schimbare, în special cu PSD, pe care îl asociază cu corupția, clientelismul și blocarea reformelor reale.