Stanciu Eduard 
Noul Executiv a primit 53 de voturi în Parlament. Premierul promite relansarea economiei și accelerarea aderării la Uniunea Europeană.
Parlamentul de la Chișinău a aprobat Guvernul condus de Vasile Tofan. Noul premier vrea acordul de aderare la UE semnat până la finalul anului 2028.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat marți noul Guvern condus de premierul Vasile Tofan. Executivul a primit voturile a 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, în timp ce formațiunile de opoziție s-au abținut.
PAS, partidul președintei Maia Sandu, deține majoritatea în legislativul format din 101 deputați. Votul permite instalarea unui nou Cabinet după demisia surprinzătoare a fostului premier Alexandru Munteanu, care a condus Guvernul timp de aproximativ opt luni.
Vasile Tofan este finanțist și investitor și a fost partener senior în cadrul companiei Horizon Capital. El a susținut-o pe Maia Sandu în campania prezidențială și formațiunea PAS la alegerile parlamentare.
Programul noului Executiv poartă denumirea „Economia europeană, un stat eficient”. Tofan a declarat în Parlament că Guvernul dorește să fie evaluat în funcție de atingerea obiectivelor economice și de modernizarea instituțiilor.
Aderarea la UE, principala țintă politică
Una dintre prioritățile Guvernului este semnarea unui acord privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Executivul își propune ca țara să fie pregătită pentru integrarea în blocul comunitar până în 2030.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Cabinetul Tofan intenționează să deschidă în cursul anului toate domeniile de negociere cu Uniunea Europeană. Republica Moldova și Ucraina au statut de țări candidate, iar Chișinăul a deschis până acum două dintre cele șase grupuri tematice de negociere.
Procesul presupune reforme în domeniul justiției, administrației, economiei, concurenței și funcționării instituțiilor democratice. Fiecare grup de capitole poate fi închis numai după îndeplinirea criteriilor și acceptarea progreselor de către statele membre.
Direcția proeuropeană este susținută de Maia Sandu și de majoritatea PAS. Partidele de opoziție critică însă unele reforme, ritmul schimbărilor și efectele economice suportate de populație.
Deficitul bugetar trebuie redus
Noul Guvern preia conducerea într-un moment economic dificil. Deficitul bugetar este estimat la aproximativ 20 de miliarde de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de dolari. Tofan și-a propus să reducă deficitul cu două puncte procentuale până în anul 2029.
Economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în anul precedent, iar pentru 2026 este prognozată o creștere de aproximativ 2%. Evoluția este influențată de războiul din Ucraina, de prețurile energiei, de reducerea populației active și de dependența de piețele externe.
Premierul a anunțat o reformă fiscală, reducerea birocrației și îmbunătățirea accesului firmelor la finanțare. Executivul dorește să încurajeze investițiile și să reducă dimensiunea economiei nefiscalizate.
Printre obiective se află privatizarea a cel puțin zece companii de stat. Procesul poate genera venituri și poate reduce pierderile bugetare, dar va necesita proceduri transparente pentru evitarea acuzațiilor privind vânzarea activelor la prețuri subevaluate.
Guvernul vrea să atragă investiții în tehnologie și inteligență artificială și să crească exporturile de produse cu valoare adăugată ridicată. Moldova încearcă astfel să reducă dependența de agricultură și de activități economice cu productivitate scăzută.
Un stat aflat între România și Ucraina
Republica Moldova este situată între România și Ucraina, iar războiul de la graniță a amplificat riscurile economice și de securitate. Autoritățile de la Chișinău au acuzat în repetate rânduri tentative de destabilizare, dezinformare și influență externă.
Noul Cabinet trebuie să gestioneze simultan integrarea europeană, reforma instituțiilor, situația bugetară și problemele sociale.
Majoritatea parlamentară îi oferă lui Vasile Tofan posibilitatea de a adopta proiectele Guvernului. Menținerea sprijinului public va depinde însă de rezultatele economice, de combaterea corupției și de îmbunătățirea serviciilor oferite populației.
