Stanciu Eduard 
Instanța supremă urmează să se pronunțe asupra recursului depus de Executiv în dosarul drepturilor salariale restante ale magistraților.
ÎCCJ este așteptată să decidă în procesul privind plata a aproximativ cinci miliarde de lei către magistrați. Guvernul contestă hotărârea primei instanțe.
Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe joi, 23 iulie 2026, în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Miza financiară a dosarului este estimată la aproximativ cinci miliarde de lei. Unele calcule prezentate public indică o sumă de până la 5,2 miliarde de lei, în funcție de includerea dobânzilor și a penalităților acumulate.
Procesul se află în etapa recursului, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare achitării restanțelor, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare.
Pronunțarea fusese programată inițial după termenul din 9 iulie, dar completul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a amânat decizia pentru 23 iulie.
Guvernul ar putea avea zece zile pentru efectuarea plăților
Hotărârea Curții de Apel prevede că Executivul trebuie să pună decizia în aplicare în termen de zece zile de la momentul în care aceasta rămâne definitivă.
Pentru fiecare zi de întârziere ar urma să fie aplicate penalități de 1% din suma datorată. Hotărârea mai prevede o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.
Premierul a susținut că penalitățile ar putea ajunge la echivalentul a aproximativ nouă milioane de euro pe zi. Guvernul contestă atât obligația de a aloca sumele într-un termen atât de scurt, cât și posibilitatea unei instanțe de a impune Executivului efectuarea unor cheltuieli bugetare.
Reprezentanții Guvernului au cerut ÎCCJ să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu anumite prevederi ale Legii contenciosului administrativ. Executivul vrea să afle dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare și dacă poate stabili cheltuieli peste limitele aprobate prin legea bugetului.
Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și suspendarea procesului până la soluționarea întrebării preliminare. ÎCCJ trebuie să decidă și asupra acestor solicitări procedurale.
De unde provin restanțele salariale
Datoriile au apărut după ce, în 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la hotărâri pronunțate anterior de instanțe.
Majorarea a fost calculată retroactiv, începând din anul 2018. Bugetul pregătit pentru 2026 prevedea aproape cinci miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent, o parte importantă fiind destinată achitării acestor restanțe.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți dintre plăți. ÎCCJ a susținut că hotărârile judecătorești definitive trebuie executate și a deschis, la sfârșitul lunii martie, acțiunea împotriva Executivului și Ministerului Finanțelor.
Disputa nu privește doar sumele datorate, ci și limitele puterilor statului. Guvernul consideră că elaborarea bugetului, rectificările și alocarea fondurilor sunt atribuții ale Executivului și Parlamentului. ÎCCJ susține că lipsa fondurilor nu poate justifica neexecutarea unor titluri executorii.
Există și un proces separat la CCR
Executivul a sesizat separat Curtea Constituțională, reclamând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
CCR a analizat sesizarea pe 16 iulie, dar a amânat pronunțarea până pe 23 septembrie. Procesul de la Curtea Constituțională este diferit de recursul pe care ÎCCJ este așteptată să îl soluționeze joi.
Instanța supremă poate menține hotărârea Curții de Apel, o poate modifica sau poate dispune măsuri procedurale suplimentare. Până la publicarea soluției, obligația de plată nu este definitiv stabilită în forma decisă de prima instanță.
