Stanciu Eduard 
Instanța supremă judecă recursul Executivului împotriva hotărârii care obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor restante în termen de zece zile.
Înalta Curte judecă recursul Guvernului în dosarul restanțelor salariale ale magistraților, cu un impact bugetar estimat la 4,8 miliarde de lei.
Înalta Curte de Casație și Justiție reia joi procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante către magistrați și personalul din sistemul judiciar. Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de instanța supremă.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Acțiunea a fost soluționată în primă instanță de judecătoarea Ramona Bușu, de la Curtea de Apel București, chiar la primul termen al procesului. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare pentru achitarea drepturilor salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Curtea de Apel București a stabilit că Executivul trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de zece zile de la momentul în care aceasta rămâne definitivă. În cazul unei întârzieri, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.
Potrivit estimărilor prezentate de Ministerul Finanțelor, impactul bugetar al drepturilor salariale restante este de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, prin adăugarea dobânzilor, penalităților și cheltuielilor conexe, presiunea totală asupra bugetului ar putea fi semnificativ mai mare. Penalitățile de întârziere ar putea ajunge la aproximativ nouă milioane de euro pe zi, potrivit calculelor prezentate de șeful Guvernului.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și autoritatea judecătorească. Ilie Bolojan susține că instanța s-ar fi substituit Guvernului și Parlamentului în ceea ce privește stabilirea priorităților bugetare și administrarea finanțelor publice.
Executivul arată că fondurile prevăzute inițial pentru plata restanțelor au fost redirecționate către ajutoare destinate pensionarilor și către plata unor datorii ale administrațiilor locale. Înalta Curte consideră, în schimb, că neplata unor drepturi recunoscute prin titluri executorii afectează dreptul de proprietate al beneficiarilor și pune în discuție respectarea independenței justiției.
La termenul de joi, Guvernul a ridicat o excepție de neconstituționalitate privind mai multe articole din Legea contenciosului administrativ și a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Procesul a fost suspendat temporar și urma să fie reluat în cursul aceleiași zile.
Cazul generează o situație instituțională neobișnuită: Înalta Curte este reclamant în dosar, dar tot instanța supremă este chemată să soluționeze recursul formulat de Guvern. Executivul a invocat această împrejurare în argumentația sa, în timp ce reprezentanții sistemului judiciar susțin că litigiul trebuie soluționat în conformitate cu regulile de competență stabilite de lege.
Miza procesului depășește plata drepturilor salariale. O hotărâre definitivă favorabilă Înaltei Curți ar obliga Guvernul să găsească rapid resursele necesare, într-un context bugetar dificil. În același timp, o admitere a recursului ar putea schimba modul în care instanțele pot obliga Executivul să aloce fonduri pentru executarea unor hotărâri judecătorești.
Până la pronunțarea unei soluții definitive, obligația de plată în termen de zece zile nu intră în vigoare. Disputa rămâne însă una dintre cele mai importante confruntări instituționale dintre Guvern și sistemul judiciar din ultimii ani.
