Stanciu Eduard 
Ministrul interimar al Economiei susține că programul european SAFE poate aduce investiții directe în industria românească de apărare și respinge acuzațiile privind favorizarea producătorilor străini.
Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a prezentat principalele argumente în favoarea programului european SAFE și a respins o serie de acuzații apărute în spațiul public privind modul în care ar urma să fie folosiți banii destinați industriei de apărare din România. Oficialul susține că programul reprezintă o oportunitate importantă pentru modernizarea capacităților militare și pentru relansarea producției industriale interne.
Potrivit lui Irineu Darău, SAFE nu este un mecanism prin care România ar urma să cumpere pur și simplu echipamente din afara țării, ci un instrument financiar european care poate susține investiții, producție locală, transfer de tehnologie și dezvoltarea unor lanțuri industriale în domeniul apărării. Ministrul a insistat că programul trebuie analizat prin prisma beneficiilor economice și strategice, nu prin mesaje simplificate sau interpretări politice.
Unul dintre argumentele centrale prezentate de Darău este caracterul avantajos al împrumutului disponibil prin programul SAFE. România ar putea accesa finanțare cu o dobândă de aproximativ 3%, semnificativ mai mică decât costurile la care statul român se împrumută în prezent, estimate de ministru la aproximativ 7%. În plus, programul ar include o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce ar permite statului să înceapă investițiile fără o presiune imediată asupra bugetului.
Ministrul Economiei a explicat că diferența dintre dobânda oferită prin SAFE și costurile obișnuite de finanțare ale României poate însemna economii importante pe termen lung. Într-un context în care apărarea necesită investiții masive, iar industria națională are nevoie de modernizare, accesul la bani mai ieftini poate deveni un avantaj strategic. Darău susține că România nu își poate permite să rateze o astfel de oportunitate.
O altă acuzație respinsă de ministru este aceea că fondurile ar urma să fie direcționate în principal către companii străine. Irineu Darău a precizat că regulile programului impun ca 65% din producție să fie realizată în Uniunea Europeană, iar peste 50% din investiții să fie efectuate direct în România. În opinia sa, aceste condiții creează premise reale pentru dezvoltarea industriei românești de apărare, nu pentru marginalizarea ei.
Darău a admis că România nu poate produce imediat toate componentele necesare pentru echipamente militare moderne, însă a subliniat că obiectivul programului este tocmai creșterea capacității de producție. În acest sens, proiectele finanțate prin SAFE ar trebui să includă transfer de tehnologie, parteneriate industriale și pregătirea forței de muncă specializate. Ministrul a menționat inclusiv dezvoltarea învățământului dual, astfel încât industria de apărare să poată avea personal calificat în anii următori.
Această abordare ar putea ajuta România să treacă de la statutul de simplu cumpărător de echipamente militare la cel de participant activ în producția europeană de apărare. Pentru economia românească, acest lucru ar însemna contracte industriale, locuri de muncă, dezvoltare tehnologică și integrarea unor companii locale în lanțuri de producție cu valoare adăugată ridicată.
Ministrul interimar al Economiei a mai arătat că investițiile prin SAFE trebuie să fie compatibile cu standardele NATO și ale Uniunii Europene. Această condiție este esențială pentru ca echipamentele achiziționate sau produse să poată fi folosite eficient în cadrul alianțelor din care România face parte. Integrarea tehnică și operațională cu partenerii euroatlantici este una dintre cerințele de bază pentru modernizarea apărării.
Printre proiectele concrete menționate se află construcția de nave și achiziția de drone. Aceste domenii sunt considerate prioritare în contextul actual de securitate, mai ales în regiunea Mării Negre, unde România are un rol strategic pe flancul estic al NATO. Dronele, în special, au devenit un element central în conflictele moderne, iar dezvoltarea capacităților proprii în acest domeniu este privită ca o necesitate.
Darău a insistat că România trebuie să folosească programul SAFE nu doar pentru a cumpăra tehnică militară, ci și pentru a-și consolida baza industrială. În ultimii ani, companiile românești din industria de apărare au fost adesea criticate pentru lipsa de investiții, tehnologii depășite și management deficitar. Programul european poate deveni, potrivit ministrului, un instrument prin care aceste probleme să fie abordate în mod concret.
În acest context, ministrul a vorbit și despre reformarea conducerii companiilor de stat din industria de apărare. El a precizat că managementul acestor companii trebuie selectat prin proceduri transparente, pe criterii profesionale, nu politice. Obiectivul ar fi ca societățile din sectorul de apărare să devină mai eficiente, mai competitive și mai capabile să gestioneze proiecte complexe.
Reforma conducerii companiilor de stat este importantă deoarece succesul investițiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de capacitatea instituțională de implementare. Fără management profesionist, contracte bine negociate și control riguros al proiectelor, banii europeni riscă să nu producă efectele dorite. Darău a transmis că transparența și profesionalizarea trebuie să fie parte integrantă a procesului.
Programul SAFE vine într-un moment în care securitatea europeană este marcată de războiul din Ucraina și de nevoia statelor membre UE de a-și crește capacitățile de apărare. Pentru România, aflată la granița estică a Uniunii Europene și a NATO, investițiile în apărare au o dimensiune strategică directă. Modernizarea armatei și a industriei de profil nu mai este doar o temă bugetară, ci o prioritate de securitate națională.
Criticii programului au ridicat întrebări privind datoria publică, beneficiarii reali ai contractelor și capacitatea României de a produce echipamente competitive. Irineu Darău susține însă că aceste temeri pot fi combătute prin reguli clare, parteneriate bine structurate și obligația ca o parte importantă din investiții să fie realizată în România. În opinia sa, alternativa ar fi ca România să rămână dependentă de importuri și să piardă o șansă de dezvoltare industrială.
Dezbaterea privind SAFE este, astfel, una mai largă decât simpla achiziție de armament. Ea privește direcția în care România vrea să își dezvolte industria de apărare, modul în care poate atrage tehnologie și felul în care statul gestionează companiile strategice. Pentru ministrul Economiei, programul poate deveni un punct de pornire pentru reconstrucția unui sector industrial important.
În concluzie, Irineu Darău susține că programul SAFE oferă României finanțare avantajoasă, investiții directe în economie, transfer de tehnologie și șansa de a moderniza industria națională de apărare. Ministrul respinge acuzațiile privind favorizarea producătorilor străini și afirmă că peste jumătate din investiții ar urma să fie realizate în România. Miza reală, spune el, este ca statul să transforme oportunitatea europeană într-un proiect industrial și strategic durabil.
