Stanciu Eduard 
Șeful statului contestă actul normativ intens criticat de organizațiile de mediu, în timp ce Curtea Constituțională a fixat primul termen de judecată pentru data de 24 iunie.
O bătălie juridică majoră pentru gestionarea faunei sălbatice
Managementul populației de urși bruni din România intră într-o fază de blocaj instituțional după o decizie majoră luată la Palatul Cotroceni. Președintele României, Nicușor Dan, a decis să conteste oficial la Curtea Constituțională a României (CCR) actul normativ recent adoptat de Parlament, care permite o creștere semnificativă a cotelor de ucidere și recoltare a urșilor. Măsura legislativă, susținută puternic de comunitățile locale din zonele montane, dar aspru criticată de societatea civilă, va fi trecută prin filtrul constituționalității înainte de a putea produce efecte juridice.
Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată pe rolul Curții, iar magistrații au stabilit deja un calendar strâns, fixând primul termen de judecată pentru data de 24 iunie 2026. Decizia pe care o vor pronunța judecătorii constituționali la începutul acestei veri va avea un impact profund și de lungă durată asupra modului în care autoritățile de mediu vor putea gestiona interacțiunile din ce în ce mai violente dintre oameni și carnivorele mari.
Argumentele de la Palatul Cotroceni: Știință versus vânătoare comercială
În motivarea acțiunii înaintate către instanța constituțională, președintele Nicușor Dan pune un accent deosebit pe obligațiile asumate de România prin tratatele internaționale și directivele europene privind conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice. Șeful statului argumentează că textul legii, în forma adoptată de legislativ, prezintă vicii grave de fond și de formă, eludând principii de bază ale dreptului mediului.
Conform argumentației prezidențiale, orice decizie care vizează controlul numeric al unei specii strict protejate la nivel european trebuie să îndeplinească o serie de criterii riguroase:
-
– Fundamentare științifică strictă: Stabilirea numărului de exemplare ce pot fi eliminate trebuie să aibă la bază studii de specialitate independente, recensăminte genetice clare și nu estimări empirice sau presiuni politice de moment.
-
– Proporționalitatea măsurilor: Recoltarea sau uciderea trebuie să rămână o soluție de ultimă instanță, aplicabilă doar după ce toate celelalte metode alternative (relocare, garduri electrice, sisteme de monitorizare) au eșuat demonstrabil pe teren.
-
– Prevenirea abuzurilor: Lipsa unor criterii stricte de departajare în textul legii riscă să transforme cotele de intervenție într-o formă mascată de vânătoare sportivă sau comercială, axată pe obținerea de trofee de mari dimensiuni și nu pe eliminarea urșilor cu comportament deviant sau agresiv.
Ecuația de mediu și presiunea pusă de asociațiile ecologiste
Adoptarea acestei legi de către majoritatea parlamentară a stârnit un val masiv de controverse și îngrijorări justificate în rândul comunității științifice, al organizațiilor non-guvernamentale pentru protecția animalelor și al iubitorilor de natură. Activiștii de mediu au avertizat în repetate rânduri că aplicarea unei astfel de reglementări permisive ar putea duce la o diminuare severă și ireversibilă a populației de urs brun, punând în pericol statutul de conservare al speciei în Carpați.
| Perspectiva Susținătorilor Legii (Comunități/Politicieni) | Perspectiva Contestatarilor (Președinte/ONG-uri) |
| Creșterea alarmantă a atacurilor asupra gospodăriilor | Lipsa unor date genetice reale privind numărul total de urși |
| Protejarea vieților omenești și a pagubelor agricole | Prioritizarea vânătorii de trofee în detrimentul siguranței reale |
| Reducerea rapidă a densității de urși în zonele populate | Necesitatea utilizării de tehnologii moderne și relocări eficiente |
Asociațiile ecologiste au salutat decizia președintelui de a trimite legea la CCR, considerând că este un semnal clar de maturitate instituțională. Aceștia subliniază că adevărata problemă nu este numărul total de urși, ci degradarea habitatelor naturale prin defrișări, extinderea haotică a complexelor turistice și gestionarea defectuoasă a deșeurilor menajere din localitățile montane, factori care atrag animalele sălbatice în comunitățile umane.
Context politic tensionat: Guvernul interimar și agenda europeană
Acest nou conflict juridic pe axa Palatul Cotroceni – Parlament se suprapune peste o perioadă de maximă fragilitate politică la București. În contextul în care președintele Nicușor Dan coordonează negocieri complexe cu partidele mai mici și parlamentarii neafiliați pentru formarea unui nou Guvern stabil și pro-european, temele legate de mediu tind să devină monedă de schimb electoral.
Mai mult, decizia președintelui vine într-un moment în care portofoliul Ministerului Mediului, condus de ministra Diana Buzoianu, promovează politici riguroase de aliniere la standardele europene și de protejare a biodiversității prin fondurile alocate în PNRR. Un eventual verdict de constituționalitate din partea CCR pe data de 24 iunie ar obliga Parlamentul să reia întreaga procedură legislativă și să corecteze textul legii în acord cu decizia magistraților. În caz contrar, dacă Curtea respinge sesizarea, legea va merge direct la promulgare, lăsând managementul urșilor la latitudinea exclusivă a ordinelor de ministru sectoriale.
