Stanciu Eduard 
Generalul Gheorghiță Vlad spune că ținta a fost urmărită permanent și atacată numai când populația nu mai era expusă riscului.
Piloții au identificat vizual drona drept o amenințare de tip Shahed. Eurofighterele italiene au tras primele, dar ținta a fost doborâtă de un F-16 românesc.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a prezentat vineri, 24 iulie 2026, principalele informații despre operațiunea în urma căreia o dronă intrată neautorizat în spațiul aerian al României a fost doborâtă în județul Buzău.
Conferința de presă organizată de Ministerul Apărării Naționale a fost susținută împreună cu generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite și unul dintre responsabilii operațiunii. Cei doi oficiali au explicat că intervenția a fost rezultatul cooperării dintre Forțele Aeriene Române și cele italiene, aflate în România în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană.
Cea mai importantă informație nouă este că piloții au identificat vizual ținta drept o „amenințare de tip Shahed”. Aceasta este însă o evaluare preliminară făcută din aer. Modelul exact, proveniența și existența unei încărcături explozive vor putea fi stabilite numai după recuperarea și analizarea resturilor.
Avioanele italiene au tras primele, dar nu au lovit drona
Generalul Gheorghiță Vlad a confirmat că aeronavele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au angajat primele ținta în zona județului Brăila. O rachetă a fost lansată, dar nu a lovit drona.
Șeful Statului Major al Apărării a precizat că militarii nu pot stabili deocamdată motivul pentru care racheta italiană nu și-a atins ținta. Atacul a fost executat în momentul în care au fost îndeplinite condițiile tehnice și legale, astfel încât riscul producerii unor pagube la sol să fie minim.
Drona și-a continuat deplasarea, iar misiunea a fost preluată de avioanele F-16 românești. Un pilot român a lansat o singură rachetă și a doborât aparatul deasupra unei zone agricole nelocuite, în apropiere de Padina, județul Buzău. În total, a fost lansată o rachetă de către piloții italieni și una de către pilotul român.
Două echipe acționează la sol pentru găsirea resturilor dronei și a rachetei lansate de aeronava italiană. Potrivit informațiilor prezentate la conferință, distanța dintre zonele celor două angajări a fost de cel mult 25 de kilometri.
De ce a fost urmărită timp de peste o oră
Drona a fost detectată de sistemul radar al MApN la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aceasta a pătruns în spațiul aerian național și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău.
Două aeronave Eurofighter Typhoon italiene au decolat la ora 09:48, iar două avioane F-16 românești au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Fetești la ora 10:56. Ținta a fost doborâtă la ora 11:02.
Între detectarea dronei și neutralizarea sa a trecut aproximativ o oră și 20 de minute. Conducerea Armatei a explicat că decizia privind angajarea țintei a fost luată imediat după intrarea acesteia în spațiul aerian al României, dar tragerea nu putea fi executată oriunde.
Militarii trebuiau să respecte simultan condițiile tehnice și cadrul legal și să evite situația în care drona sau racheta lansată asupra sa ar fi putut cădea peste oameni, locuințe ori infrastructură. Siguranța populației a avut prioritate, iar ținta a fost doborâtă atunci când a ajuns deasupra unei zone fără locuințe.
Drona a trecut peste zone locuite, dar nu a survolat centre urbane. Generalul Gheorghiță Vlad a negat că aceasta s-ar fi îndreptat către Baza Aeriană de la Fetești sau că ar fi trecut deasupra Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Traiectorie liniară de la Sulina până în Buzău
Potrivit șefului Statului Major al Apărării, drona a avut o traiectorie liniară din momentul intrării în România și până la locul în care a fost doborâtă.
Ținta a fost descoperită înainte de a pătrunde pe teritoriul național și a fost urmărită permanent după trecerea frontierei. Oficialii militari au precizat că a fost singura dronă care a intrat vineri în spațiul aerian al României.
Incidentul s-a produs în timpul unei activități militare aeriene intense în zona Mării Negre și a regiunii Odesa, unde Rusia desfășura atacuri asupra unor obiective din Ucraina. Generalul Vlad a afirmat că una dintre drone a deviat către spațiul aerian românesc, fără a prezenta însă informații operaționale suplimentare despre grupul din care ar fi provenit.
Comandamentul român a menținut legătura permanentă cu partea ucraineană, iar decizia de angajare a țintei a fost luată în cadrul sistemului de comandă NATO.
Ar fi putut avea o încărcătură explozivă
Generalul Gheorghiță Vlad a evitat să confirme că drona transporta explozibil. Piloții au raportat vizual că aparatul avea caracteristicile unei amenințări de tip Shahed, însă expertiza tehnică nu fusese finalizată la încheierea conferinței.
Oficialii MApN au explicat că aparatul nu părea a fi o dronă destinată cercetării sau supravegherii. Din acest motiv, un asemenea tip de dronă ar putea transporta o încărcătură explozivă, dar informația nu poate fi tratată drept confirmată înainte de examinarea resturilor.
Aceeași precauție este necesară și în privința provenienței. Aspectul vizual indică un aparat de tip Shahed, utilizat de Rusia în atacurile asupra Ucrainei, dar stabilirea oficială a modelului și originii depinde de componentele, inscripțiile și sistemele recuperate de la sol.
Piloții români au mai puțin de 28 de ani
Șeful Statului Major al Apărării i-a lăudat pe cei doi piloți români implicați în operațiune. Pilotul care a lansat racheta și a doborât drona are gradul de căpitan, iar colegul care i-a asigurat protecția este locotenent. Niciunul dintre ei nu are mai mult de 28 de ani.
Generalul Gheorghiță Vlad a declarat că își dorește ca pilotul care a neutralizat ținta să fie decorat cu un ordin național. În cazul în care nu va exista o asemenea decizie, șeful Armatei a afirmat că îl va recompensa personal în cadrul sistemului militar.
„Vor mai fi astfel de incidente”
Generalul Vlad a avertizat că asemenea pătrunderi s-ar putea repeta, pe fondul continuării războiului din Ucraina și al activității intense din zona porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
Șeful Statului Major al Apărării a apreciat că situația de securitate va rămâne critică și că România trebuie să găsească resursele necesare pentru gestionarea amenințărilor. În același timp, el a afirmat că este puțin probabil ca România să devină o țintă militară directă, având în vedere apartenența la NATO.
MApN continuă operațiunile de căutare și cercetare în teren. Concluziile finale despre modelul dronei, proveniența sa, eventuala încărcătură și cauzele ratării primei rachete vor fi comunicate după finalizarea investigațiilor.
