Miruță: Armata nu păzește Portul Constanța

Ministrul Apărării anunță că cinci resturi de drone au fost distruse în Marea Neagră și explică de ce navele militare nu au intervenit în incidentul din port.

Radu Miruță spune că Armata nu asigură paza Portului Constanța în timp de pace și anunță cinci cazuri de resturi de drone distruse pe mare, unele cu explozibil.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că Armata Română nu are responsabilitatea directă de a asigura paza Portului Constanța în timp de pace și intervine în asemenea situații atunci când primește o solicitare din partea instituțiilor competente. Precizările au fost făcute în contextul discuțiilor despre drona maritimă care a explodat în port la începutul lunii iunie.

Radu Miruță a anunțat și că autoritățile au identificat, înainte și după incidentul din Portul Constanța, cinci situații în care resturi de drone au fost observate pe mare și ulterior distruse. Potrivit ministrului, unele dintre obiectele descoperite conțineau explozibil, în timp ce altele nu reprezentau același tip de pericol. Patru dintre cazuri ar fi fost înregistrate înaintea exploziei din port, iar unul după incident.

Ministrul a fost întrebat de ce Armata nu a publicat un raport propriu privind incidentul și de ce navele militare aflate în Portul Constanța nu au intervenit în momentul în care drona a trecut prin apropiere. În răspunsul său, Miruță a subliniat că, pe timp de pace, securitatea portului civil nu intră în responsabilitatea directă a Armatei Române.

„Armata Română nu face paza Portului Constanța pe timp de pace”, a afirmat ministrul. El a explicat că militarii pot sprijini celelalte autorități ale statului atunci când primesc o solicitare și că nu refuză intervenția numai pentru că situația nu se află în domeniul lor direct de responsabilitate.

Radu Miruță a precizat că a cerut Forțelor Navale și Forțelor Terestre să adopte toate măsurile de precauție pe care le consideră posibile, chiar dacă obligația legală principală nu le revine. Potrivit ministrului, caracterul neobișnuit al incidentelor și riscurile generate de dronele maritime justifică o implicare preventivă mai largă a instituțiilor statului.

Întrebat de ce navele militare nu au acționat, Miruță a răspuns că acestea nu se aflau într-o misiune activă. Ministrul a comparat situația cu aceea a unei autospeciale de pompieri aflate în garaj, care nu intervine automat la un incident fără să fie mobilizată. El a adăugat că militarii ar fi oferit sprijin dacă ar fi primit o solicitare din partea autorităților responsabile.

Drona maritimă a explodat în Portul Constanța la 5 iunie. Zona a fost izolată, persoanele aflate în apropiere au fost evacuate, iar la fața locului au intervenit echipaje de poliție, jandarmi și polițiști de frontieră. Evenimentul nu s-a soldat cu victime, dar a ridicat întrebări privind modul în care un dispozitiv potențial exploziv a putut pătrunde într-o infrastructură de importanță strategică.

Declarațiile ministrului evidențiază diferența dintre responsabilitățile existente pe timp de pace și atribuțiile Armatei în cazul unei amenințări militare. Portul Constanța cuprinde atât infrastructură civilă și comercială, cât și zone militare, iar securitatea sa presupune cooperarea mai multor instituții. În declarația redată public, Miruță nu a nominalizat toate structurile care dețin competența principală, ci a arătat că Armata intervine la solicitarea acestora.

Prezența repetată a unor resturi de drone în Marea Neagră arată că incidentul din port nu a fost un eveniment complet izolat. Unele dispozitive pot continua să plutească după pierderea controlului, pot fi deplasate de curenți sau pot păstra încărcături explozive active. Din acest motiv, identificarea și neutralizarea lor necesită echipe specializate și coordonare între instituțiile maritime, militare și de ordine publică.

Miruță nu a oferit detalii despre originea fiecăruia dintre cele cinci obiecte distruse și nici despre locurile exacte în care acestea au fost găsite. În lipsa unor concluzii tehnice complete, nu poate fi stabilit dacă toate dispozitivele proveneau din aceeași sursă sau dacă aveau aceeași destinație. Ministrul a precizat doar că unele conțineau explozibil și că patru cazuri au precedat incidentul din Portul Constanța.

Contextul de securitate din Marea Neagră s-a deteriorat pe fondul războiului din Ucraina și al utilizării tot mai frecvente a dronelor aeriene și maritime. România a discutat cu autoritățile ucrainene despre îmbunătățirea mecanismelor de avertizare și despre necesitatea ca dispozitivele care nu mai pot fi controlate să fie neutralizate înainte de a ajunge în apropierea apelor teritoriale sau a infrastructurii românești.

Cazul readuce în discuție procedurile de alertare și timpul necesar pentru transmiterea informațiilor între instituții. În situația unei drone maritime, intervalul dintre detectare și intervenție poate fi limitat, iar identificarea intenției sau a traseului dispozitivului este dificilă. Un obiect fără echipaj poate reprezenta o amenințare chiar dacă nu a fost trimis deliberat spre o țintă din România.

Declarațiile lui Radu Miruță nu înlătură necesitatea unei analize instituționale asupra incidentului. Dimpotrivă, delimitarea responsabilităților devine esențială pentru evitarea unor întârzieri în situații viitoare. Autoritățile trebuie să stabilească cine detectează amenințarea, cine transmite alerta, cine dispune evacuarea și cine poate ordona neutralizarea unui dispozitiv aflat în apropierea portului.

Ministrul a insistat că Armata va oferi sprijin ori de câte ori este solicitată. În același timp, existența mai multor cazuri de resturi de drone cu potențial exploziv arată că protejarea litoralului și a infrastructurii portuare necesită proceduri permanente, nu doar intervenții adoptate după apariția unui incident.