„Toate Bazele SUA Vor Fi Atacate” – Țările Gazdă, Somate să le Închidă Imediat

Un Mesaj de Răzbunare și Rezistență Totală
În declarația sa, Khamenei a promis continuarea blocadei Strâmtorii Hormuz – un punct strategic prin care trece o cincime din petrolul mondial – ca „instrument de presiune” împotriva „inamicilor” Iranului. „Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână închisă până la sfârșitul războiului”, a afirmat liderul, citat de agențiile internaționale. Această măsură a dus deja la o explozie a prețurilor petrolului, depășind 100 de dolari pe baril, cu efecte devastatoare asupra economiilor dependente de importuri, inclusiv România, unde experții prevăd creșteri ale prețurilor la combustibili și inflație accelerată.

Khamenei a subliniat că Iranul va viza exclusiv bazele SUA, fără a ataca direct țările gazdă precum Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Arabia Saudită sau Irak. „În atacurile recente, unele baze militare au fost folosite, și, așa cum am avertizat clar, fără a ataca țările respective, am țintit doar acele baze”, se arată în mesaj. El a menționat atacuri anterioare asupra unor instalații americane în regiune, promițând răzbunare pentru „martirii” iranieni, inclusiv civili și copii uciși în lovituri atribuite SUA și Israel, cum ar fi atacul asupra unei școli din Minab.

Liderul a cerut și compensații financiare pentru pagubele suferite de Iran, amenințând că, în absența lor, Teheranul va „lua echivalentul prin distrugerea activelor americane”. Tonul general este unul de mobilizare națională: „Cheia victoriei este să învingem inamicul”, a declarat Khamenei, lăudând rezistența poporului iranian și făcând apel la unitate în fața „agresiunii” coaliției.

Contextul Războiului: De la Asasinarea lui Ali Khamenei la Escaladare Regională

Conflictul a început pe 28 februarie 2026, cu operațiuni majore ale SUA și Israel împotriva instalațiilor nucleare și militare iraniene, culminând cu uciderea Liderului Suprem Ali Khamenei într-un atac țintit asupra reședinței sale din Teheran. Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a fost desemnat succesor pe 9 martie, într-o ceremonie discretă, amid întrebări privind sănătatea și securitatea sa – el nu a apărut public de la numire, probabil din motive de protecție.

Iranul a răspuns cu rachete și drone asupra Israelului, bazelor SUA și chiar unor țări din Golf acuzate de colaborare. Potrivit Pentagonului, peste 100 de israelieni au fost răniți în ultimele atacuri, iar SUA au raportat pierderi minime, dar tensiuni crescânde cu aliații arabi. Țări precum Qatar și Emiratele Arabe Unite se află acum în poziție delicată, prinse între presiunile iraniene și alianțele cu Washingtonul.

Reacții Internaționale: De la Amenințări la Apeluri la Pace

Președintele american Donald Trump a respins mesajul ca pe o „provocare goală”, declarând de la Joint Base Andrews: „Suntem în formă foarte bună” și promițând că SUA nu vor ceda. Israelul, prin premierul Benjamin Netanyahu, a calificat declarația drept „o nouă dovadă a amenințării iraniene”, anunțând intensificarea apărării antiaeriene.

Pe plan internațional, ONU a cerut un armistițiu imediat, iar Uniunea Europeană, inclusiv România, monitorizează impactul asupra rutelor energetice. Experți avertizează că o continuare a blocadei Hormuz ar putea duce la o criză energetică globală, cu prețuri la petrol ajungând la 150 de dolari pe baril în săptămânile viitoare.

Pe rețelele sociale, mesajul a stârnit reacții intense. Un utilizator pe X a rezumat: „Iran va continua să atace bazele americane în statele vecine, dar subliniază pacea cu vecinii – bazele SUA trebuie închise”. Alții vorbesc de „un val de foamete și șomaj” în țările în curs de dezvoltare din cauza crizei petrolului.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *