Stanciu Eduard 
Moscova respinge acuzațiile privind dronele doborâte și susține că incidentele au fost folosite de București în scop propagandistic.
Rusia promite un „răspuns adecvat” după ce România a expulzat un diplomat rus, în urma incursiunilor repetate ale dronelor în spațiul aerian național.
Ministerul rus de Externe a amenințat România cu un „răspuns adecvat”, după decizia Bucureștiului de a expulza un membru al Ambasadei Federației Ruse, în contextul incursiunilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a respins acuzațiile formulate de autoritățile române și a susținut că incidentele aeriene ar fi fost prezentate într-o manieră propagandistică pentru a justifica sprijinul acordat Ucrainei.
Moscova nu a precizat ce măsuri ar putea adopta împotriva României. În disputele diplomatice similare, Federația Rusă a răspuns în trecut prin expulzarea unui număr egal de diplomați sau prin restrângerea activității unor reprezentanțe străine.
Trei drone doborâte în trei zile
Reacția Rusiei vine după ce avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în intervalul 24–26 iulie 2026.
Autoritățile române au transmis că cel puțin unul dintre aparatele neutralizate a fost identificat drept o dronă de tip Shahed, utilizată de armata rusă în atacurile împotriva Ucrainei. Analizele privind fragmentele celorlalte aparate continuă.
Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București și i-a prezentat fragmente recuperate de pe teritoriul României. Diplomatului i-a fost comunicată și decizia de expulzare a unui membru al misiunii ruse.
Moscova contestă dovezile prezentate
Ambasada Rusiei a respins acuzațiile și a susținut că forțele ruse nu au îndreptat intenționat drone către obiective de pe teritoriul României.
Rusia afirmă că autoritățile de la București nu au prezentat dovezi suficiente pentru a demonstra că toate aparatele doborâte îi aparțineau. Oficialii români susțin însă că investigațiile tehnice au confirmat proveniența rusească a cel puțin uneia dintre drone.
Disputa se desfășoară într-un moment în care atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre s-au intensificat. Apropierea acestor obiective de frontiera României crește riscul ca dronele sau fragmentele lor să ajungă în spațiul aerian național.
România și-a schimbat strategia
Timp de mai mulți ani, autoritățile române au monitorizat dronele care se apropiau de frontieră, evitând doborârea lor pentru a limita riscul unei escaladări militare.
Strategia s-a schimbat după adoptarea cadrului legal care permite neutralizarea aparatelor ce pătrund fără autorizare în spațiul aerian național și după incidentele în care drone sau fragmente au ajuns în localități din apropierea Dunării.
Președintele Nicușor Dan a calificat încălcările spațiului aerian drept inadmisibile, iar Guvernul a transmis că România își va apăra teritoriul fără a urmări implicarea directă în războiul din Ucraina.
Tensiunile diplomatice se amplifică
Expulzarea diplomatului și amenințarea Moscovei marchează o nouă deteriorare a relațiilor dintre România și Federația Rusă.
Bucureștiul consideră că incursiunile reprezintă încălcări ale suveranității naționale, dar și ale spațiului aerian al NATO și al Uniunii Europene. Rusia continuă să respingă responsabilitatea și acuză România că adoptă o poziție ostilă prin sprijinul acordat Ucrainei.
Un eventual răspuns diplomatic al Moscovei nu a fost încă anunțat oficial.
