Sondaj INSCOP: Patru din zece români cer alegeri anticipate în plină criză politică

Barometrul INSCOP arată o societate divizată: majoritatea populației preferă un nou executiv format de partidele actuale, dar două treimi cer menținerea fermă a direcției pro-occidentale.

O societate divizată în căutarea unor soluții de ieșire din impas

Blocajul instituțional și tensiunile de pe scena politică din România își găsesc o oglindire fidelă în cel mai recent sondaj de opinie publică. Aproximativ 41% dintre cetățenii români consideră că organizarea de alegeri parlamentare anticipate reprezintă cea mai eficientă și legitimă soluție pentru depășirea actualei crize guvernamentale. Cu toate acestea, opțiunea nu întrunește o majoritate absolută, societatea rămânând profund fragmentată în privința pașilor strategici care ar trebui urmați în perioada imediat următoare.

Datele fac parte din cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, un studiu sociologic realizat în perioada 11-14 mai 2026. Cercetarea scoate la iveală faptul că, în ciuda dorinței unei bune părți din electorat de a reseta complet componența Legislativului, o majoritate fragilă, de peste 50% dintre respondenți, preferă o abordare mai pragmatică și mai rapidă: formarea unui nou Cabinet de miniștri în jurul formațiunilor politice care sunt deja reprezentate în Parlamentul României.

Matematica soluțiilor politice: Coaliție guvernamentală versus anticipate

Conform centralizării statistice oferite de INSCOP Research, la comanda platformei media Informat.ro, opțiunile românilor se împart pe două mari paliere strategice, în timp ce o mică parte din populație preferă să rămână în expectativă:

• – 50,7% dintre participanții la cercetare consideră că actuala criză ar trebui rezolvată pe cale parlamentară, prin negocierea și învestirea unui nou Executiv susținut de partidele politice existente în actualul arc legislativ.

• – 41,3% dintre respondenți susțin în mod direct varianta dizolvării Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, considerând că actuala configurație politică nu mai reprezintă voința reală a populației.

• – 8,0% dintre cei intervievați se încadrează în categoria non-răspunsurilor, refuzând să își exprime o opinie clară sau declarându-se indeciși în fața actualului scenariu politic.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că actualul context nu oferă pârghii pentru o decizie radicală unilaterală. În viziunea sociologului, lipsa unei majorități critice în favoarea alegerilor anticipate arată că populația resimte o anumită oboseală politică și se teme de instabilitatea economică pe care un scrutin anticipat o poate aduce într-un an global complicat.

Profilul sociodemografic al celor două tabere din electorat

Analiza detaliată a datelor relevă clivaje importante în funcție de opțiunile politice, vârstă, nivelul de educație și mediul de rezidență al cetățenilor. Cele două curente de opinie sunt susținute de segmente de populație cu profile socio-profesionale complet diferite.

Opțiunea Politică	Segmentele de Electorat Majoritare	Caracteristici Demografice și Sociale
Formarea unui nou Guvern	Votanții PSD, PNL și USR	Persoane peste 60 de ani, studii superioare, mediul urban
Alegeri Anticipate	Votanții AUR, nehotărâți	Bărbați, vârste între 45 și 59 de ani, sectorul privat

Segmentul populației mature și cu un nivel ridicat de educație tinde să protejeze stabilitatea instituțională. Aceștia se opun anticipatelor, preferând ca partidele tradiționale (PSD, PNL) și opoziția moderată (USR) să găsească o formulă de compromis pentru a pune în funcțiune aparatul executiv. La polul opus, dinamismul și dorința de schimbare radicală vin din zona angajaților din sectorul privat și a segmentului de vârstă mijlocie, categorii care resimt cel mai acut presiunea fiscală și economică și care se aliniază adesea discursului promovat de AUR.

Semnal de alarmă: Direcția pro-europeană, susținută dar contestată

O secțiune de maximă importanță a Barometrului INSCOP vizează orientarea geopolitică a României. În ciuda nemulțumirilor profunde legate de clasa politică internă, direcția pro-europeană și pro-occidentală a țării se bucură în continuare de un sprijin solid din partea marii majorități a populației. Astfel, 65,6% dintre români afirmă că viitorul Guvern ar trebui să păstreze fără echivoc actuala orientare externă și parteneriatele strategice cu UE și NATO.

Totuși, studiul trage un semnal de alarmă major pentru cancelariile de la București și Bruxelles: 26,2% dintre participanți declară deschis că România ar trebui să își schimbe orientarea externă și să nu mai continue pe drumul pro-occidental, în timp ce restul de 8,2% nu au oferit un răspuns.

Remus Ștefureac avertizează că acest procent de peste un sfert din populație care contestă axa occidentală este extrem de îngrijorător, fiind periculos de apropiat de numărul de persoane care ar vota, în cadrul unui referendum, pentru ieșirea României din Uniunea Europeană (un scenariu de tip ROxit). Această tendință este alimentată intens în ultimii ani de discursurile populiste, de campaniile hibride de dezinformare, dar și de o frustrare reală a cetățenilor cu un nivel redus de educație și din mediul rural, care simt că beneficiile economice ale integrării europene nu au fost distribuite în mod egal în societate.

Metodologia Barometrului INSCOP Research

Pentru asigurarea unei acuratețe științifice ridicate, sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research utilizând metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Chestionarele au fost aplicate în perioada 11-14 mai 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, rezidente în România, cu vârsta de peste 18 ani.

Eșantionul a fost validat pe baza datelor demografice oficiale, iar criteriile de stratificare au inclus genul, vârsta, nivelul de instruire școlară și mărimea localității de domiciliu. Marja de eroare maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un nivel de încredere statistică de 95%, ceea ce oferă decidenților politici o bază solidă de analiză pentru pașii următori de la Palatul Cotroceni.