Stanciu Eduard 
Instanța a motivat decizia prin principiul mandatului reprezentativ, invocând Constituția și o decizie a Curții Constituționale privind libertatea parlamentarilor de a vota potrivit propriei conștiințe.
Tribunalul Ilfov a explicat de ce a suspendat deciziile PNL privind votul pentru Guvernul Veștea, invocând libertatea mandatului parlamentar.
Tribunalul Ilfov a publicat motivarea deciziei prin care a suspendat efectele unor hotărâri adoptate de conducerea PNL în contextul disputei interne generate de formarea unui posibil Guvern condus de Adrian Veștea. Instanța le-a dat câștig de cauză parlamentarilor liberali care au contestat deciziile prin care partidul le impunea o anumită conduită la votul de învestitură și prevedea sancțiuni pentru cei care nu respectau linia stabilită de conducerea partidului.
Cazul are o miză politică majoră, pentru că lovește direct în conflictul dintre tabăra condusă de Ilie Bolojan și grupul parlamentarilor liberali care susțin varianta Guvernului Veștea. Potrivit informațiilor prezentate în motivare, deciziile contestate obligau parlamentarii PNL să nu susțină Guvernul Adrian Veștea, fie prin neparticiparea la vot, fie prin exprimarea formulei „prezent, nu votez”. În caz contrar, aceștia riscau pierderea calității de membri ai partidului.
Judecătorul a considerat că există o problemă serioasă privind libertatea mandatului parlamentar. În motivare este invocat articolul 69 din Constituție, potrivit căruia deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, iar orice mandat imperativ este nul. Cu alte cuvinte, un parlamentar nu poate fi constrâns juridic de partid să voteze într-un anumit fel, mai ales când este vorba despre un vot de învestire a Guvernului.
Instanța a invocat și o decizie a Curții Constituționale din 1993, care stabilește că parlamentarii exercită mandatul în interesul cetățenilor și al statului, pe baza propriei judecăți și conștiințe, nu în baza unei constrângeri venite din partea unei formațiuni politice. Tribunalul a apreciat că, la nivelul sumar specific procedurii de ordonanță președințială, deciziile PNL par să conțină elementele unei constrângeri politice și juridice asupra parlamentarilor.
Un alt argument al instanței a fost urgența situației. Votul de învestitură era preconizat într-un interval scurt, iar deciziile contestate erau prezentate ca obligatorii și executorii de îndată. În aceste condiții, parlamentarii reclamanți ar fi fost puși rapid în situația de a alege între votul potrivit propriei conștiințe și riscul sancționării de către partid.
Tribunalul Ilfov a reținut că o eventuală excludere automată din partid ar putea produce efecte greu de reparat. Judecătorul a arătat că pierderea calității de membru PNL ar putea afecta statutul politic al reclamanților, apartenența la grupurile parlamentare, reputația publică și perspectivele viitoare de candidatură.
Dosarul a fost soluționat rapid, fără citarea PNL, lucru care a provocat critici din partea conducerii liberale. Instanța a explicat însă că procedura ordonanței președințiale permite, în cazuri de urgență deosebită, judecarea cauzei fără citarea părților. În motivare, judecătorul a arătat că termenul scurt până la votul de învestitură și caracterul imediat al sancțiunilor justificau această procedură accelerată.
Prin această decizie, instanța nu a soluționat definitiv conflictul din PNL și nici nu a stabilit pe fond dacă hotărârile partidului sunt sau nu nelegale. Suspendarea are caracter provizoriu și produce efecte până la soluționarea procesului principal. Cu toate acestea, hotărârea blochează temporar aplicarea sancțiunilor împotriva parlamentarilor liberali care ar alege să voteze altfel decât linia impusă de conducerea partidului.
PNL a anunțat că va contesta decizia Tribunalului Ilfov. Liberalii susțin că instanța nu ar fi avut competența de a judeca speța și au criticat lipsa citării partidului în proces. Conducerea PNL afirmă că poziția formațiunii față de Guvernul Veștea rămâne neschimbată, în ciuda hotărârii instanței.
Conflictul intern din PNL continuă astfel pe două planuri: politic și juridic. Pe de o parte, tabăra Bolojan încearcă să mențină disciplina de partid și controlul asupra votului parlamentarilor. Pe de altă parte, contestatarii invocă dreptul aleșilor de a vota potrivit propriei conștiințe, mai ales atunci când este în joc învestirea unui Guvern.
Motivarea Tribunalului Ilfov transformă disputa internă din PNL într-o dezbatere mai amplă despre limitele disciplinei de partid și libertatea mandatului parlamentar. Decizia nu este definitivă, însă mesajul instanței este clar: un partid poate stabili o linie politică, dar nu poate transforma votul parlamentar într-o obligație juridică impusă sub amenințarea excluderii automate.
