Stanciu Eduard 
Președintele SUA afirmă că nu a luat încă o decizie finală, dar sugerează că viitorul dispozitivului militar american depinde de negocierile pentru teritoriul danez.
Donald Trump a legat o posibilă reducere a trupelor americane din Europa de obținerea unei înțelegeri privind Groenlanda, respinsă de Danemarca.
Președintele american Donald Trump a declarat că o eventuală retragere a unor trupe suplimentare ale Statelor Unite din Europa ar putea depinde de rezultatul discuțiilor privind Groenlanda. Liderul de la Casa Albă a precizat că nu a luat încă o decizie finală, dar a legat explicit prezența militară americană de obținerea unei „înțelegeri foarte bune” în privința insulei arctice.
„Nu am luat încă decizia finală. Multe vor depinde de Groenlanda”, le-a spus Trump reporterilor după Summitul NATO de la Ankara. El a sugerat că Washingtonul ar putea lua în calcul o nouă reducere a forțelor americane dacă negocierile cu Danemarca și autoritățile groenlandeze nu vor avansa.
Potrivit informațiilor atribuite CNN, Trump ar fi discutat în privat despre posibilitatea retragerii a până la o treime dintre militarii americani aflați în Europa. Informația nu reprezintă însă un plan oficial aprobat, iar administrația americană nu a prezentat un calendar, un număr exact de militari sau statele în care ar urma să fie reduse efectivele.
Declarația provoacă îngrijorare în rândul aliaților europeni, deoarece trupele americane, bazele militare și sistemele de apărare desfășurate în Europa reprezintă o componentă esențială a capacității NATO de descurajare. O reducere amplă ar putea afecta în special statele de pe Flancul Estic, care solicită o prezență aliată mai puternică în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Trump a reiterat la Ankara că Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca. El a susținut că insula este importantă pentru securitatea națională americană și că autoritățile daneze nu investesc suficient în protejarea teritoriului arctic.
Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar viitorul său constituțional poate fi decis doar de populația insulei. Guvernul danez și autoritățile de la Nuuk au respins în repetate rânduri ideea unui transfer de suveranitate către Statele Unite.
Premierul danez Mette Frederiksen a declarat la Ankara că Groenlanda nu este de vânzare și că statele NATO trebuie să respecte suveranitatea Regatului Danemarcei. Ministrul de Externe al Groenlandei a transmis, la rândul său, că viitorul insulei va fi decis exclusiv de locuitorii săi.
Trump susține că prezența navelor rusești și chinezești în regiunea arctică justifică un control american mai puternic asupra insulei. Reuters arată însă că afirmațiile sale au creat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele fiind membre fondatoare ale NATO.
În același timp, liderul american a încercat să transmită că Statele Unite nu intenționează să părăsească Alianța Nord-Atlantică. În timpul reuniunii cu ușile închise de la Ankara, Trump le-ar fi spus liderilor NATO: „Vrem să rămânem alături de voi”. Potrivit sursei citate de Reuters, el nu a adus în discuție Groenlanda în timpul sesiunii oficiale.
Mesajele aparent contradictorii arată strategia de negociere a președintelui american. Pe de o parte, Trump reafirmă apartenența SUA la NATO. Pe de altă parte, folosește prezența militară americană în Europa și garanțiile de securitate drept instrumente de presiune în discuțiile privind cheltuielile de apărare și Groenlanda.
Pentru aliații europeni, legarea unei chestiuni de suveranitate teritorială de prezența trupelor americane creează o problemă politică sensibilă. Summitul de la Ankara s-a încheiat cu reafirmarea Articolului 5 și a unității transatlantice, însă declarațiile lui Trump arată că tensiunile dintre Washington și unele capitale europene nu au fost eliminate.
