Stanciu Eduard 
Teheranul a transmis prin Pakistan condițiile sale de pace — dar Washingtonul le-a respins pe loc. Iranul cere ridicarea blocadei navale și garanții de securitate; SUA cer încetarea focului și denuclearizare. Negocierile par în impas total
Negocierile de pace dintre Statele Unite și Iran au intrat duminică seară în cel mai periculos impas de la declanșarea conflictului, după ce președintele american Donald Trump a respins pe loc răspunsul transmis de Teheran la propunerea americană de a pune capăt războiului. Mesajul postat de Trump pe Truth Social — scurt, fără majuscule la început, dar cu majuscule la concluzie — a declanșat imediat o mișcare vizibilă pe piețele financiare internaționale, cu prețul petrolului sărind brusc în sus.
Ce a propus Iranul: Strâmtoarea Ormuz, în centrul negocierilor
Iranul și-a transmis răspunsul oficial la propunerea americană prin intermediul Pakistanului, care a acționat ca mediator discret în negocierile indirecte dintre Washington și Teheran. Răspunsul iranian s-a concentrat pe două puncte esențiale: încetarea imediată a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, vital coridor de tranzit al petrolului mondial, blocat de la primele zile ale conflictului.
Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a precizat că propunerea Teheranului mai include oprirea blocadei navale americane și garanții ferme că nu vor mai exista noi atacuri asupra Iranului. Potrivit The Wall Street Journal, Teheranul a indicat că ar permite deschiderea treptată a Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, pe măsură ce Washingtonul va ridica blocada navală impusă porturilor și navelor iraniene.
Agenția iraniană ISNA a confirmat că răspunsul Iranului la propunerea SUA vizează în principal „încheierea războiului și securitatea maritimă” în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz — o formulare care sugerează că Teheranul pune accentul pe concesii imediate și concrete, nu pe un acord global care să includă și dosarul nuclear.
Ce a cerut SUA: 14 puncte și denuclearizare
Propunerea americană, un memorandum de o pagină cu 14 puncte dezvăluit de agenția Axios, conținea prevederi substanțial mai ample decât ceea ce Iranul a acceptat să discute. Printre punctele cheie: suspendarea completă a programului de îmbogățire a uraniului, ridicarea sancțiunilor în schimbul unor concesii nucleare verificabile și acceptarea formală a încetării conflictului. Washingtonul a propus ca mai întâi să se pună capăt luptelor, iar abia după aceea să înceapă negocierile pe chestiunile mai controversate, inclusiv programul nuclear.
Teheranul a ales să răspundă doar la prima parte a ofertei — cea privind oprirea imediată a focului și securitatea maritimă — ignorând sau amânând discuția despre nuclear. Tocmai această abordare parțială și condiționată a răspunsului iranian a declanșat furia lui Trump.
Piețele financiare reacționează: petrolul la 104 de dolari
Reacția lui Trump a fost imediată și a declanșat o mișcare vizibilă pe piețele financiare internaționale. Petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, ajungând la 104,80 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari, potrivit Bloomberg. Bursele au scăzut pe fondul temerilor că fricțiunile dintre SUA și Iran ar putea periclita negocierile de pace și prelungi perturbarea transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. Blocarea sau perturbarea ei are efecte directe și rapide asupra prețurilor la energie, inflației și creșterii economice mondiale — motiv pentru care piețele urmăresc cu maximă atenție orice evoluție a negocierilor.
Netanyahu: „Războiul continuă atât timp cât Iranul are uraniu îmbogățit”
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că războiul nu se va încheia atât timp cât Teheranul își păstrează stocurile de uraniu puternic îmbogățit și capacitățile militare. Declarând că operația militară israeliano-americană „a realizat mult, dar nu s-a terminat”, Netanyahu a trasat o linie roșie clară: niciun acord de pace care lasă Iran cu capacitate nucleară militară nu este acceptabil pentru Israel.
Această poziție israeliană se suprapune parțial cu cea americană, dar cu un accent și mai ferm pe componenta nucleară — ceea ce complică suplimentar orice formulă de compromis.
Iranul nu capitulează: „Negocierile nu înseamnă să pleci capul”
Dacă Trump a reacționat cu furie, Teheranul nu a dat semne de cedare. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, subliniase în prealabil că negocierile nu implică capitularea și că Iranul nu își va pleca capul în fața inamicului. Iar liderul suprem Ali Khamenei afirmase recent că SUA nu sunt de încredere ca partener de negocieri — un mesaj care sugerează că Teheranul intră în aceste tratative cu maximum de precauție și minimum de concesii inițiale.
Situația actuală plasează negocierile de pace SUA–Iran într-un impas acut: Washingtonul vrea un acord global care să includă dezarmarea nucleară, Teheranul vrea mai întâi să oprească bombele și să redeschidă Ormuzul. Între cele două poziții există o prăpastie diplomatică considerabilă — iar reacția lui Trump de duminică seară arată că răbdarea Casei Albe nu este nelimitată.
