Stanciu Eduard 
Donald Trump a descris discuțiile cu Xi Jinping drept „foarte reușite”, însă Washingtonul și Beijingul nu au confirmat oficial marile acorduri comerciale anunțate de liderul american.
Donald Trump și Xi Jinping au încheiat summitul de la Beijing într-o atmosferă diplomatică atent construită, marcată de declarații optimiste, gesturi simbolice și promisiuni privind continuarea dialogului dintre Statele Unite și China. Președintele american a plecat din capitala Chinei afirmând că discuțiile au fost „foarte reușite” și că ar fi obținut „acorduri comerciale fantastice, bune pentru ambele țări”. Cu toate acestea, nici Washingtonul, nici Beijingul nu au anunțat oficial încheierea unor acorduri majore, iar detaliile concrete ale summitului rămân limitate.
Vizita lui Donald Trump în China a durat două zile și a avut o miză ridicată pentru relația dintre cele mai mari două economii ale lumii. Liderul american a fost însoțit de o delegație importantă de oficiali și oameni de afaceri, inclusiv reprezentanți din domenii strategice precum agricultura, aviația, vehiculele electrice și industria cipurilor pentru inteligență artificială. Prezența unor directori executivi de top a confirmat că dimensiunea economică a vizitei a fost una centrală.
Comerțul s-a aflat aproape de vârful agendei, în ciuda tensiunilor recente generate de războiul din Iran și de impactul acestuia asupra piețelor energetice. Mediul de afaceri american a urmărit summitul cu speranța că vor fi obținute acorduri importante, dar și o prelungire a armistițiului tarifar dintre Washington și Beijing, care urmează să expire în luna noiembrie. Deocamdată, însă, niciuna dintre cele două părți nu a prezentat public un document sau o listă clară de angajamente comerciale.
Vizita a fost definită mai ales prin simbolism și retorică pozitivă. Trump a fost primit cu gardă de onoare, a participat la un banchet de stat și a fost invitat într-un complex exclusivist folosit de liderii Partidului Comunist Chinez. Președintele american a părut impresionat de primire și l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în luna septembrie. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a confirmat ulterior că liderul chinez va efectua o vizită la Washington în toamnă.
Xi Jinping a numit vizita una „istorică” și „de referință”, iar Trump a insistat că discuțiile au fost foarte bune. Cu toate acestea, în spatele formulelor diplomatice, lipsa unor anunțuri concrete a atras atenția. Nu au fost confirmate oficial nici acorduri comerciale majore, nici investiții semnificative, nici progrese clare privind dosarele cele mai dificile dintre Statele Unite și China.
Donald Trump le-a spus jurnaliștilor, la bordul Air Force One, că Beijingul ar fi acceptat să cumpere 200 de aeronave Boeing, cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de 750 de avioane. Dacă aceste achiziții vor fi finalizate, ar reprezenta primul mare acord Boeing cu China din ultimul deceniu, după o perioadă în care producătorul american a fost afectat de tensiunile comerciale dintre cele două state. Totuși, partea chineză nu a confirmat public comanda.
Președintele american a mai afirmat că fermierii americani vor fi mulțumiți, susținând că China va cumpăra soia în valoare de miliarde de dolari. Și în acest caz, Beijingul nu a confirmat cifrele sau existența unui nou acord concret. Ministerul chinez de Externe s-a limitat la un mesaj general, potrivit căruia esența relațiilor economice și comerciale dintre China și SUA este „beneficiul reciproc” și cooperarea de tip „win-win”.
Guo Jiakun, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a evitat să confirme declarațiile lui Trump privind acordurile comerciale. Oficialul chinez a afirmat doar că ambele părți ar trebui să implementeze „consensul important” la care au ajuns cei doi lideri și să aducă mai multă stabilitate relațiilor comerciale bilaterale și economiei globale. Formularea arată că Beijingul preferă, deocamdată, prudența diplomatică în locul unor angajamente publice ferme.
Un alt punct sensibil este armistițiul tarifar stabilit anterior între cele două țări. În luna octombrie, Washingtonul a suspendat majorări importante de tarife pentru produsele chineze, în timp ce Beijingul a relaxat restricțiile asupra exporturilor de pământuri rare, esențiale pentru industrie și tehnologie. Surprinzător, Trump a declarat, după summit, că nu a discutat deloc tarifele cu Xi Jinping, deși acest subiect era considerat una dintre principalele mize ale întâlnirii.
Casa Albă a transmis, în schimb, că cei doi lideri au convenit înființarea unui „Board of Trade”, un mecanism menit să gestioneze relația economică dintre SUA și China fără a redeschide constant negocierile tarifare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că se așteaptă la progrese privind un mecanism care să susțină investițiile viitoare, însă oficialii americani au avertizat că mai este mult de lucru înainte ca anunțurile să devină efective.
Tehnologia a fost una dintre temele majore ale summitului. Sosirea lui Elon Musk la Beijing, înaintea unor oficiali americani de rang înalt, a fost interpretată ca un semnal al importanței agendei economice. Alături de el, Jensen Huang, directorul Nvidia, a atras atenția prin prezența sa la evenimentele oficiale, mai ales pentru că nu fusese inițial anunțat ca parte a delegației.
Inteligența artificială, vehiculele electrice și semiconductorii sunt zone-cheie în rivalitatea dintre Washington și Beijing. Tesla depinde puternic de fabrica sa din Shanghai și de piața chineză, în timp ce Nvidia vrea să poată vinde din nou cipuri avansate în China, în condițiile în care exporturile sunt limitate de controalele impuse de SUA. Deși oficialii americani au afirmat că restricțiile la export nu au fost un subiect major al summitului, prezența liderilor din tehnologie sugerează că discuțiile economice au inclus și acest dosar.
Trump a declarat că a discutat cu Xi despre posibilitatea unor „garduri de protecție” în domeniul inteligenței artificiale. Întrebat despre natura acestor reguli, liderul american a spus doar că este vorba despre „standard guardrails”, fără să ofere detalii. În lipsa unor clarificări, nu este limpede dacă discuțiile au vizat siguranța AI, exporturile de cipuri, cooperarea industrială sau limitarea riscurilor militare.
Agricultura a fost un alt subiect important. Războiul tarifar din ultimul an a afectat fermierii americani, care vor să exporte mai multă soia, carne de vită și produse avicole în China. Reprezentantul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a afirmat că au fost consolidate acorduri privind achiziții chineze de produse agricole americane. China nu a confirmat însă noi achiziții, menționând doar necesitatea menținerii unor relații comerciale stabile și extinderea cooperării pe baza egalității, respectului reciproc și beneficiului mutual.
Xi Jinping a transmis un mesaj pozitiv mediului de afaceri american, afirmând că „ușile Chinei se vor deschide mai larg” și că firmele americane vor avea perspective mai bune pe piața chineză. Liderul chinez a cerut extinderea cooperării în comerț, agricultură, sănătate, turism și aplicarea legii, prezentând relațiile bilaterale drept reciproc avantajoase.
Totuși, subiectul cel mai sensibil rămâne Taiwanul. Beijingul consideră insula parte a teritoriului său, în timp ce Taiwanul se autoguvernează și are o relație apropiată cu Statele Unite. În cadrul summitului, Xi Jinping a legat problema Taiwanului de stabilitatea mai largă a relației economice dintre SUA și China. Potrivit comunicării chineze, liderul de la Beijing a avertizat că Taiwanul este „cea mai importantă problemă” din relațiile bilaterale și că, dacă este gestionată greșit, cele două state ar putea ajunge la coliziune sau chiar conflict.
Mesajul este important deoarece arată că, din perspectiva Beijingului, relația comercială nu poate fi separată de dosarele geopolitice. Taiwanul este și un punct central al industriei globale a semiconductorilor, iar modul în care SUA vor continua cooperarea cu Taipeiul poate influența direct relația cu Beijingul. Deocamdată, nu este clar dacă summitul va produce schimbări concrete în politica americană față de Taiwan.
Războiul din Iran și situația din Strâmtoarea Ormuz au fost, de asemenea, pe agenda discuțiilor. Trump a mers la Beijing sperând să obțină cooperarea Chinei pentru detensionarea conflictului și stabilizarea pieței petrolului. El a declarat că Xi ar dori ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă și că liderul chinez s-a arătat dispus să ajute. Ministerul chinez de Externe a transmis însă un mesaj mai general, cerând un armistițiu complet și de durată și redeschiderea cât mai rapidă a rutelor maritime.
Pentru China, conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă o provocare economică majoră. Volatilitatea prețului petrolului și perturbările rutelor de aprovizionare pot crește costurile de import și pot afecta economia chineză. De aceea, Beijingul are interesul de a sprijini stabilitatea rutelor energetice, chiar dacă evită să se alinieze complet poziției Washingtonului.
Summitul Trump-Xi s-a încheiat, așadar, cu multe declarații optimiste, dar cu puține certitudini. Nu există confirmări oficiale privind marile comenzi de avioane Boeing, achizițiile de soia sau alte acorduri comerciale importante. În același timp, cele două părți par hotărâte să continue dialogul înaintea vizitei lui Xi Jinping la Casa Albă, programată pentru luna septembrie.
Pentru piețele internaționale, lipsa unor acorduri clare poate fi interpretată ca o continuare a incertitudinii. În schimb, menținerea canalelor de dialog și tonul pozitiv al celor doi lideri pot reduce temporar presiunea asupra relației dintre Washington și Beijing. Adevăratul test va veni în lunile următoare, când cele două superputeri vor trebui să transforme declarațiile despre cooperare în decizii economice și politice concrete.
