Viorel Pașca și soția sa, reținuți de DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor

Procurorii investighează acuzații de trafic de persoane, exploatare și constituire a unui grup infracțional organizat în cazul centrelor pentru persoane vulnerabile.

Viorel Pașca și soția sa, Florica Pașca, au fost reținuți de DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor, alături de alte persoane din anchetă.

Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, și soția sa, Florica Pașca, au fost reținuți pentru 24 de ore de procurorii DIICOT în dosarul privind exploatarea unor persoane vulnerabile în centre neautorizate din județul Bihor. Potrivit surselor judiciare citate de Agerpres, măsura a fost dispusă miercuri, în ancheta care vizează acuzații de trafic de persoane și grup infracțional organizat.

În același dosar a fost reținută și Păcală Delia Mioara, angajată a Asociației Dumbrava „Dumnezeu Poartă de Grijă”, structură sub paravanul căreia ar fi funcționat centrele investigate. Presa centrală relatează că DIICOT a dispus rețineri și în cazul unor membri ai familiei Pașca, ancheta vizând un posibil mecanism organizat de exploatare a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.

Dosarul a fost deschis după descoperirea unor centre care ar fi funcționat fără acreditare și fără licență pentru servicii sociale. În aceste spații erau cazate sute de persoane vulnerabile, între care bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilități sau oameni fără sprijin familial. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi fost aduși din spitale, centre sociale sau prin intermediul unor autorități locale, fără a beneficia de îngrijirile corespunzătoare.

Procurorii susțin că persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate sub aparența unei activități umanitare. Rețeaua ar fi obținut venituri importante din donații, pensii, indemnizații, ajutoare sociale și alte sume destinate beneficiarilor. În paralel, anchetatorii verifică dacă persoanele cazate au primit hrană, tratament medical, supraveghere și condiții minime de trai.

Ancheta DIICOT vizează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea beneficiarilor. Potrivit informațiilor publice, procurorii susțin că imaginea asociației umanitare ar fi fost folosită pentru inducerea în eroare a donatorilor, aparținătorilor și instituțiilor care trimiteau persoane vulnerabile către centrele administrate de Viorel Pașca.

Cazul a provocat o intervenție amplă a autorităților. În urma perchezițiilor, au fost găsite sute de persoane în imobilele administrate de rețea, iar echipe medicale și sociale au fost mobilizate pentru evaluarea acestora. O parte dintre beneficiari au fost relocați, potrivit informațiilor transmise de autorități și relatate de presa centrală.

Ministerul Muncii a activat anterior o celulă de criză pentru gestionarea situației persoanelor vulnerabile din aceste centre. Prioritatea autorităților este relocarea beneficiarilor în spații sigure, unde să primească asistență medicală, îngrijire și protecție socială adecvată.

Anchetatorii verifică și modul în care astfel de centre au putut funcționa ani la rând fără autorizațiile necesare. Dosarul ar putea ridica probleme inclusiv privind responsabilitatea unor instituții publice care ar fi știut despre activitatea rețelei sau care ar fi trimis persoane vulnerabile către aceste spații.

Cazul din Bihor este unul dintre cele mai grave dosare recente privind protecția persoanelor vulnerabile. Procurorii încearcă să stabilească amploarea exactă a rețelei, numărul beneficiarilor exploatați, sumele obținute și rolul fiecărei persoane implicate.

Viorel Pașca, Florica Pașca și celelalte persoane reținute beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Ancheta continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale și a eventualelor complicități instituționale.

Cazul readuce în prim-plan vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România, unde lipsa controalelor eficiente poate permite funcționarea unor centre neautorizate în care oameni aflați în imposibilitatea de a se apăra singuri ajung dependenți de persoane sau structuri care ar trebui să îi protejeze.