Stanciu Eduard 
BNR păstrează 61,2 tone de aur la Banca Angliei, iar un economist avertizează că o eventuală retrogradare a țării la categoria „junk” ar putea readuce în discuție vânzarea unei părți din rezervă.
România deține 103,6 tone de aur, dintre care 61,2 tone sunt păstrate la Banca Angliei. Retrogradarea la „junk” ar putea readuce în discuție vânzarea unei părți.
Rezerva de aur a României și păstrarea unei părți importante a acesteia la Londra au revenit în atenția publică, pe fondul discuțiilor privind ratingul suveran și vulnerabilitățile economice ale țării. România deține 103,6 tone de aur, iar 61,2 tone, echivalentul a aproximativ 59% din cantitatea totală, sunt depozitate în custodie la Banca Angliei.
La 30 iunie 2026, valoarea întregii rezerve de aur era de aproximativ 11,77 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României. Cantitatea de aur a rămas neschimbată, variațiile valorice fiind determinate de evoluția cotațiilor internaționale ale metalului prețios.
Păstrarea unei părți a aurului la Londra este justificată de BNR prin accesul rapid la una dintre cele mai importante piețe financiare și de tranzacționare a aurului din lume. Lingourile aflate în custodia Băncii Angliei pot fi mobilizate mai ușor în situații de criză, fără operațiuni suplimentare de transport, verificare și certificare înaintea unei eventuale tranzacții.
Economistul Adrian Negrescu a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului suveran al României în categoria speculativă, denumită în limbajul piețelor financiare „junk”, ar putea obliga autoritățile să caute rapid surse suplimentare de lichiditate. Într-un asemenea scenariu, România ar putea ajunge să folosească inclusiv o parte din rezerva de aur, potrivit analizei sale.
Afirmația reprezintă însă un scenariu formulat de economist, nu un plan anunțat de BNR. Retrogradarea ratingului nu produce automat vânzarea aurului și nu există, în informațiile publice disponibile, o decizie a băncii centrale privind reducerea cantității de metal prețios deținute de România.
În prezent, România se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor în evaluările principalelor agenții internaționale. Fitch menține calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă, iar S&P Global Ratings a confirmat în 2026 același nivel, „BBB-/A-3”, tot cu perspectivă negativă. Moody’s evaluează România la „Baa3”, de asemenea cu perspectivă negativă.
O coborâre cu o treaptă a calificativului acordat de Fitch sau S&P ar duce România sub pragul recomandat investițiilor. O asemenea decizie ar putea majora costurile de împrumut ale statului și ar putea determina unii investitori instituționali, ale căror reguli permit achiziționarea exclusivă a activelor cu rating investițional, să își reducă expunerea față de obligațiunile românești.
Acest risc explică importanța rezervelor internaționale, formate atât din valută, cât și din aur. BNR a arătat în rapoartele sale că un nivel adecvat al rezervelor consolidează capacitatea economiei de a absorbi șocuri externe și contribuie la limitarea costurilor de finanțare ale statului și ale companiilor românești.
Aurul nu este utilizat în mod curent pentru finanțarea cheltuielilor bugetare. El reprezintă un activ de rezervă și de încredere, care poate susține credibilitatea financiară a unei țări în perioade marcate de volatilitate, inflație ridicată, dificultăți de accesare a piețelor sau tensiuni geopolitice.
Depozitarea lingourilor în străinătate a generat, de-a lungul timpului, controverse politice și inițiative pentru repatrierea lor. În 2019, Parlamentul a adoptat un proiect care limita puternic cantitatea de aur ce putea fi păstrată în afara țării. Reprezentanții BNR au susținut atunci că prezența aurului într-un centru financiar internațional oferă credibilitate și posibilitatea utilizării rapide în situații excepționale.
Banca centrală a precizat și că lingourile aflate la Londra sunt verificate fizic. Raportul anual pentru 2024 arată că BNR efectuează controale periodice asupra aurului depozitat la Banca Angliei, cea mai recentă verificare menționată în document având loc în octombrie 2024.
Păstrarea aurului la Londra nu înseamnă că acesta este cedat sau că Banca Angliei poate dispune liber de el. Metalul rămâne parte a rezervei internaționale administrate de BNR, instituția britanică asigurând custodia și accesul la infrastructura pieței londoneze.
Discuția actuală trebuie astfel separată în două componente. Prima privește oportunitatea păstrării aurului la Londra, pentru lichiditate și credibilitate externă. A doua se referă la scenariul ipotetic în care deteriorarea ratingului și accesul mai dificil la finanțare ar putea obliga România să transforme o parte dintre activele de rezervă în bani disponibili imediat.
Riscul cel mai important nu este, prin urmare, locația fizică a lingourilor, ci posibilitatea deteriorării finanțelor publice până la punctul în care statul să întâmpine dificultăți majore de finanțare. Menținerea ratingului investițional depinde de evoluția deficitului bugetar, a datoriei publice, a economiei și de credibilitatea măsurilor adoptate pentru corectarea dezechilibrelor.
Rezerva de aur rămâne una dintre cele mai valoroase componente ale patrimoniului financiar al României. O eventuală folosire a acesteia ar reprezenta o decizie excepțională, cu implicații economice și politice importante, nu o consecință automată a unei singure evaluări realizate de o agenție de rating.
