Stanciu Eduard 
Premierul Rumen Radev condiționează sprijinul Bulgariei pentru al 21-lea pachet de sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril al Moscovei și a miliardarului Vagit Alekperov, fondatorul Lukoil.
Bulgaria amenință că va bloca al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, invocând interese religioase și economice.
Bulgaria amenință să blocheze al 21-lea pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, dacă două nume importante nu vor fi eliminate de pe lista persoanelor vizate: Patriarhul Chiril al Moscovei și miliardarul rus Vagit Alekperov, fondatorul grupului petrolier Lukoil. Poziția Sofiei riscă să creeze un nou blocaj în interiorul Uniunii Europene, într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să mențină presiunea economică asupra Kremlinului.
Premierul bulgar Rumen Radev a transmis în Parlamentul de la Sofia că este pregătit să se opună formal noului pachet european de sancțiuni. Întrebat dacă va folosi dreptul de veto, Radev a răspuns ferm că nu doar este pregătit, ci o va face, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei.
Cele două nume aflate în centrul disputei au o semnificație diferită pentru Sofia. Patriarhul Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, este unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. De-a lungul timpului, acesta a justificat invazia și a susținut discursul Kremlinului privind caracterul „sfânt” al confruntării. Uniunea Europeană a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de Ungaria.
Radev susține însă că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția religioasă pe care acesta o conduce. Premierul bulgar a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și a afirmat că sancțiunile nu ar trebui să extindă conflictul politic în zona religioasă. Această poziție este sensibilă, deoarece Bulgaria are o relație istorică puternică cu ortodoxia rusă, dar este și stat membru al Uniunii Europene și NATO.
Al doilea nume contestat de Sofia este Vagit Alekperov, fondatorul Lukoil. În acest caz, argumentele Bulgariei sunt mai ales economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură esențială pentru alimentarea țării cu carburanți. Radev avertizează că sancționarea lui Alekperov ar putea complica negocierile privind activele Lukoil din Bulgaria și ar putea produce costuri majore pentru stat.
Problema Lukoil este una extrem de delicată pentru Sofia. În 2025, Bulgaria a fost nevoită să intervină legislativ pentru a proteja funcționarea rafinăriei de la Burgas, după sancțiunile americane împotriva Lukoil și Rosneft. Parlamentul bulgar a adoptat atunci modificări care permiteau unui administrator special să controleze operațiunile rafinăriei și chiar să pregătească vânzarea acesteia, pentru a evita blocarea aprovizionării cu combustibil.
Radev a avertizat că includerea lui Alekperov pe lista sancțiunilor europene ar putea echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul susține că rafinăria se confruntă deja cu probleme tehnice și economice, inclusiv dificultăți în achiziția petrolului potrivit pentru instalațiile sale, proiectate inițial pentru țiței rusesc de tip Urals.
Disputa vine într-un moment important pentru politica de sancțiuni a Uniunii Europene. Comisia Europeană a prezentat al 21-lea pachet de măsuri împotriva Rusiei pe 9 iunie, iar Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord înainte de 15 iulie. Noul pachet vizează veniturile energetice ale Rusiei, sectorul financiar, piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii cu utilizare militară, flota-fantomă și noi restricții comerciale.
Un element esențial al negocierilor este plafonul de preț pentru petrolul rusesc transportat pe mare. Dacă statele membre nu ajung la un acord, creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea duce la recalcularea automată a plafonului, ceea ce ar oferi Moscovei venituri suplimentare. Comisia vrea să evite acest scenariu prin menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027.
Poziția Bulgariei amintește de blocajele create în trecut de Viktor Orbán, fostul lider ungar care a întârziat de mai multe ori sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina. Diferența este că, în actualul context politic, rolul de principal opozant pare să se mute de la Budapesta la Sofia. Presa ucraineană și europeană notează că Bulgaria cere eliminarea celor două nume ca precondiție pentru susținerea pachetului.
Problema este că sancțiunile externe ale Uniunii Europene au nevoie de unanimitate. Asta înseamnă că opoziția unui singur stat membru poate bloca întregul pachet, chiar dacă celelalte 26 de guverne sunt de acord. Din acest motiv, amenințarea Bulgariei este una serioasă și poate întârzia adoptarea unor măsuri considerate esențiale de Bruxelles pentru reducerea veniturilor Moscovei.
Bulgaria nu este singura țară care are rezerve privind includerea Patriarhului Chiril pe lista sancțiunilor. Italia a cerut continuarea discuțiilor, invocând sensibilitatea sancționării unui lider religios de rang înalt. Spre deosebire de Sofia, Roma nu a amenințat explicit cu veto, ci a formulat o rezervă diplomatică.
Pentru Uniunea Europeană, cazul arată din nou fragilitatea mecanismului de unanimitate în politica externă. De fiecare dată când un stat membru leagă un pachet de sancțiuni de propriile interese economice sau politice, întreaga strategie europeană față de Rusia devine vulnerabilă.
Pentru Rusia, un blocaj la Bruxelles ar fi un avantaj clar. Orice întârziere în adoptarea sancțiunilor înseamnă timp câștigat, venituri menținute și posibilitatea de a exploata diviziunile dintre statele membre. Pentru Ucraina, în schimb, opoziția Bulgariei vine într-un moment în care Kievul cere mai multă presiune asupra Kremlinului, nu ezitări europene.
Miza negocierilor din următoarele zile este, așadar, dublă: adoptarea unui nou pachet de sancțiuni și testarea capacității Uniunii Europene de a rămâne unită în fața Rusiei. Dacă Bulgaria își menține veto-ul, Bruxelles-ul va fi obligat fie să negocieze eliminarea celor două nume, fie să riște amânarea întregului pachet.
