Stanciu Eduard 
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți pe 29 iunie și sunt considerați ocrotitorii sistemului penitenciar din România.
Creștinii îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți apostoli ai creștinătății și ocrotitorii celor aflați în detenție.
Creștinii îi sărbătoresc pe 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, două dintre cele mai importante figuri ale creștinismului. Sărbătoarea are o semnificație profundă atât pentru Biserică, cât și pentru tradiția populară românească, fiind legată de credință, pocăință, iertare și protecția celor aflați în detenție.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt considerați ocrotitorii sistemului penitenciar din România. Această asociere are o semnificație simbolică puternică. Ambii apostoli au trecut prin experiența greșelii și a transformării spirituale: Petru s-a lepădat de Hristos înainte de Răstignire, iar Pavel, înainte de convertire, i-a prigonit pe creștini. Ulterior, amândoi au devenit mărturisitori ai credinței și au murit pentru Hristos.
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Sfântului Apostol Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său inițial era Simon, însă Mântuitorul l-a numit Chifa, adică „piatră”. Petru a fost chemat de Hristos să devină „pescar de oameni”, după pescuirea minunată de pe lacul Ghenizaret.
Petru este cunoscut pentru mărturisirea dumnezeirii lui Hristos în numele apostolilor, dar și pentru momentul dramatic în care s-a lepădat de El. După Înălțarea Domnului, Sfântul Petru a avut un rol important în comunitatea apostolilor. În ziua Cincizecimii, după predica sa, aproximativ trei mii de persoane au primit botezul.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică, Babilon și, spre finalul vieții, la Roma. Potrivit tradiției creștine, a murit martirizat în anul 67, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, considerându-se nevrednic să moară în același fel ca Hristos.
Sfântul Apostol Pavel, numit Paul în tradiția catolică, era originar din Tarsul Ciliciei și făcea parte din seminția lui Veniamin. Înainte de convertire, se numea Saul și a fost un aprig prigonitor al creștinilor. A participat la uciderea arhidiaconului Ștefan, primul martir creștin.
Convertirea sa s-a produs pe drumul Damascului, unde Hristos i s-a arătat într-o lumină puternică și l-a întrebat: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”. După acest moment, Saul s-a convertit, a primit botezul de la Anania, episcopul Damascului, și a devenit unul dintre cei mai mari propovăduitori ai creștinismului.
Sfântul Apostol Pavel a făcut trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole incluse în Sfânta Scriptură. A fost decapitat la Roma, tot în anul 67, din porunca împăratului Nero. Pentru activitatea sa misionară, Pavel este considerat Apostolul Neamurilor.
Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel este însoțită de numeroase tradiții populare. În credința românească, Sfântul Petru este asociat cu paza porților Raiului, cu cheile Împărăției Cerurilor și cu protecția oamenilor împotriva lupilor și grindinei. Tradiția spune că Sfântul Petru are în grijă lupii, dar și „balaurii din cer” care mărunțesc gheața pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.
În cultura populară, Sânpetru este văzut ca un sfânt apropiat de oamenii simpli. În povestiri și snoave, apare adesea îmbrăcat în straie țărănești, ocupându-se cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul. Se spune că Dumnezeu i-a încredințat porțile Raiului și că, la marile sărbători, poate fi văzut stând la masa împărătească, în dreapta Domnului.
Ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel marchează, în calendarul popular, miezul verii agrare și perioada secerișului. În unele zone, sărbătoarea era anunțată de apariția licuricilor, de amuțitul cucului sau de răsăritul constelației cunoscute în popor drept Cloșca cu Pui.
Potrivit tradiției, în această zi apar licuricii, considerați scântei ale biciului Sfântului Petru, care îi ajută pe cei rătăciți prin păduri sau munți să își găsească drumul. Tot de Sfinții Petru și Pavel se dau de pomană alimente și vase cu apă pentru sufletele celor adormiți.
În multe zone ale țării, oamenii nu muncesc în această zi, nici la câmp, nici în gospodărie. Tradiția spune că nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă și nu se toarce. Credincioșii sunt îndemnați să meargă la biserică și să respecte sărbătoarea.
O altă credință populară spune că în această zi nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie ferite de grindină. În unele zone, femeile văduve evită să mănânce mere până la Sfântul Ilie, pentru a fi sănătoase.
Unul dintre cele mai cunoscute evenimente legate de această perioadă este Târgul de pe Muntele Găina, cunoscut și ca Târgul de Fete. Tradiția îl leagă de sărbătorile solstițiului de vară și de vechi credințe agrare, păstrate de-a lungul timpului în Munții Apuseni.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel rămâne una dintre cele mai importante din calendarul creștin. Ea vorbește despre credință, iertare și schimbare, dar și despre legătura profundă dintre spiritualitatea creștină și tradițiile populare românești.
