Stanciu Eduard 
Instanța a dispus control judiciar, deși procurorii DIICOT ceruseră arest preventiv în dosarul în care sunt investigate acuzații grave privind exploatarea persoanelor vulnerabile.
Tribunalul București a respins arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a dispus control judiciar în dosarul azilelor din Bihor.
Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă în cazul lui Viorel Pașca și a dispus plasarea acestuia sub control judiciar, în dosarul azilelor din Bihor. Decizia nu este definitivă, iar procurorii DIICOT au anunțat că o vor contesta, insistând pentru arest preventiv.
Dosarul vizează acuzații grave privind exploatarea unor persoane vulnerabile, constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Potrivit anchetatorilor, Viorel Pașca și apropiați ai acestuia ar fi folosit, sub paravanul unei activități umanitare, persoane aflate în situații dificile pentru obținerea unor beneficii materiale.
În motivarea prezentată în cauză, instanța a arătat că, deși unitățile administrate de inculpați nu respectau cadrul legal, probele analizate nu indicau, în această etapă, existența unor persoane abandonate în condiții inumane. Tribunalul a reținut că beneficiarii aveau acces la condiții de locuit decente și la servicii esențiale, chiar dacă au fost constatate deficiențe serioase în organizare.
Judecătorul a menționat existența unor probleme grave privind administrarea tratamentelor și lipsa personalului calificat, aspecte importante într-un dosar care privește persoane vulnerabile. Totuși, instanța a apreciat că aceste elemente nu justifică, în acest moment procesual, cea mai dură măsură preventivă, respectiv arestarea preventivă.
Un alt argument menționat în motivare privește persoanele decedate. Instanța a notat că acestea erau înmormântate conform legii, ceea ce, în interpretarea judecătorului, contrazice acuzațiile privind abandonarea completă a beneficiarilor. Această concluzie nu înseamnă închiderea dosarului, ci doar că arestarea preventivă nu a fost considerată necesară în etapa actuală.
DIICOT susține însă o versiune mult mai gravă a faptelor. Procurorii afirmă că, începând din 2020, Viorel Pașca, membri ai familiei sale și alte persoane ar fi constituit o grupare care ar fi exploatat persoane vulnerabile, inclusiv prin folosirea pensiilor, indemnizațiilor, donațiilor și altor beneficii sociale.
Cazul a provocat reacții puternice în spațiul public, mai ales după ce autoritățile au intervenit în centrele asociate lui Viorel Pașca și au relocat sute de persoane. Potrivit relatărilor publice, Ministerul Sănătății a anunțat relocarea a peste 400 de beneficiari din centrele vizate.
Viorel Pașca a respins acuzațiile și a susținut că a îngrijit persoane abandonate de familii și de stat. Apărarea sa afirmă că situația trebuie analizată în contextul unei activități desfășurate ani la rând și cunoscute de autorități, în timp ce procurorii susțin că tocmai această activitate ar fi ascuns un mecanism de exploatare.
Decizia Tribunalului București nu stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpaților. Ea privește strict măsura preventivă și necesitatea arestării în această fază a anchetei. Dosarul continuă, iar contestația DIICOT va fi analizată de instanța superioară.
Cazul rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare sociale și penale ale momentului, pentru că pune în discuție nu doar răspunderea penală a unor persoane, ci și eșecul instituțiilor care ar fi trebuit să verifice constant modul în care sunt îngrijiți oamenii vulnerabili.
